Ungaria, declarată cea mai coruptă ţară din UE. Pe ce loc este România

Ungaria este percepută ca având cel mai slab indice de percepţie a corupției în sectorul public din UE, potrivit celui mai recent raport al organizaţiei Transparency International, relatează Politico.

• Comuna din România unde s-a înregistrat o prezenţă la vot "record" de 350%. Alte 6 secţii din aceeaşi zonă au avut prezenţă de peste 100%

Ungaria este cea mai coruptă ţară din UE, în timp ce ţările scandinave stau cel mai bine la acest capitol, cel puţin asta arată un studiu al Transparency International. Cele mai corupte 3 ţări din UE sunt Ungaria, Bulgaria și România, cu un indicele de percepţie a corupţiei (CPI) de 42, 43 şi respectiv 46.

Danemarca este încoronată ţara cu cea mai slabă corupţie, având un CPI de 90, este urmată de Finlanda (87) și Suedia (83), în clasamentul realizat pe anul 2022.  Danemarca și Finlanda se află şi în fruntea clasamentului mondial la acest capitol, urmate de Noua Zeelandă (87). 

Aceste ţări au un nivel redus de corupţie datorită "instituțiilor democratice puternice și a respectării drepturilor omului". La polul opus pe plan mondial se află Siria și Sudanul de Sud (13), urmate de Somalia (12), unde sunt şi  "conflicte prelungite".

Luxemburg, Regatul Unit și Austria au înregistrat o scădere semnificativă a indicelor de percepţie a corupţiei din 2017 încoace, în timp ce Irlanda este singura țară membră UE al cărei scor s-a îmbunătățit. Republica Moldova, care a primit statutul de candidat la UE în iunie anul trecut, și-a îmbunătățit şi ea scorul.

Cu un scor de 28, Rusia are unul dintre cele mai slabe rezultate din Europa de Est, iar invadarea Ucrainei arată "amenințarea puternică pe care corupția și absența răspunderii guvernamentale o reprezintă pentru pacea și securitatea globală", susţine raportul. Scorul Ucrainei este doar puțin mai mare (33), dar Kievul "a adoptat reforme importante iar situaţia corupţiei s-a îmbunătățit constant" de la începutul războiului, potrivit Transparency International.

Indicele se calculează pe baza unor interviuri cu experți și oameni de afaceri din diverse organizaţii şi instituţii (inclusiv Banca Mondială și Forumul Economic Mondial) şi ordonează 180 de țări din întreaga lume în funcție de nivelul perceput de corupție, pe o scară de la 0 - ceea ce înseamnă foarte corupt - la 100 - cel mai puţin corupt. Definiția "corupției" se concentrează pe exemple concrete care implică funcționari publici, acuzaţi de luare de mită sau deturnare de fonduri publice, precum și pe capacitatea guvernelor de a limita corupția în sectorul public.