Ungaria respinge acordul UE privind migrația "în cei mai puternici termeni posibili". Italia, Spania și Grecia salută depășirea blocajului care ținea de ani de zile

Ungaria a afirmat că ''respinge cu forţă'' acordul convenit miercuri de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru a modifica în profunzime sistemul european de azil şi migraţie, Budapesta refuzând să contribuie la mecanismul de solidaritate obligatorie între ţările membre. Acordul a fost salutat de Spania, Grecia şi Italia, transmite Agerpres.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Respingem acest pact privind migrația în cei mai puternici termeni posibili… Nu vom lăsa pe nimeni să intre (n.r în Ungaria) împotriva voinței noastre, nimeni de la Bruxelles sau de oriunde altundeva nu ne poate spune pe cine putem lăsa să intre și refuzăm în cei mai puternici termeni posibili să fim pedepsiți pentru această poziție", a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a apreciat că acordul este "fundamental" pentru ţara sa, întrucât va permite ameliorarea modului de gestionare a frontierelor şi gestionarea de o manieră mai umană şi coordonată a fluxurilor migraţiei.

Spania este una dintre principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, chiar dacă această ţară este adesea doar o etapă pentru aceşti migranţi veniţi din Africa, care se duc apoi în alte ţări din Uniunea Europeană, în special în Franţa.

Anul acesta, Spania s-a confruntat cu un număr record de migranţi din 2018 încoace, cu 52.945 de persoane intrate ilegal pe teritoriul său în perioada 1 ianuarie-15 decembrie, cu 76% mai mult decât în aceeaşi perioadă în 2022, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului de Interne spaniol.

Situat în largul coastei de nord-est a Africii, arhipelagul spaniol Canare a fost cu precădere confruntat anul anul acesta cu cea mai gravă criză a migraţiei pe care a cunoscut-o din 2006 încoace şi a înregistrat o creştere spectaculoasă a sosirilor de migranţi ilegali, originari majoritatea din Africa Subsahariană.

Grecii și italienii salută acordul UE pe tema migrației

La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi-a exprimat "satisfacţia" faţă de acord, în timpul unui consiliu ministerial, susţinând că acesta este "un răspuns important" la eforturile Greciei de a se pune în aplicare o politică de imigraţie strictă, dar justă.

Grecia este, alături de Italia, în prima linie a sosirilor de migranţi care caută să ajungă în Europa pe Marea Mediterană, mai ales dinspre Turcia. De la începutul anului, circa 44.900 de persoane în căutare de azil în UE au sosit în Grecia, în principal pe insulele din Marea Egee apropiate de coasta turcă, cel mai mare număr din ultimii patru ani, potrivit Naţiunilor Unite.

De la sosirea sa la putere în 2019, premierul conservator al Greciei, care pledează pentru o linie dură în materie de migraţie, a fost acuzat că autorizează respingeri ilegale în mare şi de-a lungul frontierei terestre cu Turcia. În pofida anchetelor documentate ale ONG-urilor şi marilor media internaţionale, Mitsotakis a negat mereu aceste respingeri.

Acest acord european a intervenit în condiţiile în care Grecia a dat undă verde marţi unui permis de şedere condiţionat pentru migranţi fără acte instalaţi în ţară de peste trei ani şi care lucrează deja pe teritoriul grec. Această măsură, aspru criticată de aripa cea mai conservatoare a dreptei aflate la putere în Grecia, este menită să răspundă penuriei de mână de lucru, în special în sectorul agricol şi al construcţiilor.

Ministrul de interne italian, Matteo Piantedosi, a salutat acordul pe care l-a calificat drept o victorie pentru Italia. Pactul este rezultatul unor negocieri îndelungate, în care Italia a jucat întotdeauna un rol de lider pentru a stabili o soluţie echilibrată care să nu mai facă să se simtă singure ţările de frontieră ale UE, în special cele supuse presiunii migratorii, a declarat Piantedosi, citat de ANSA. Aprobarea pactului este un mare succes pentru Europa şi pentru Italia, care va putea acum să se bazeze pe noi reguli pentru a gestiona fluxurile migratorii şi a lupta împotriva traficanţilor de persoane, a adăugat ministrul italian.

Acord istoric privind migrația în Uniunea Europeană

Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord asupra unei ample reforme a politicii europene privind azilul şi migraţia, la capătul unei ultime nopţi de negocieri. Reforma prevede în special un control consolidat asupra sosirilor de migranţi în UE, înfiinţarea de centre de detenţie în apropierea frontierelor pentru a-i returna mai rapid în ţările de origine sau de tranzit pe cei care nu au drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre în favoarea statelor aflate sub presiunea migraţiei.

Reforma dezbătută la Bruxelles păstrează regula aflată în vigoare conform căreia prima ţară de intrare în UE pentru un solicitant de azil este cea responsabilă pentru dosarul său. Însă pentru a ajuta ţările mediteraneene membre UE, unde sosesc numeroşi migranţi, un sistem de solidaritate obligatorie este organizat în caz de presiune a migraţiei. Celelalte state membre vor trebui să contribuie prin preluarea unor solicitanţi de azil sau prin furnizarea unui sprijin financiar.

Acordul la care s-a ajuns miercuri acoperă cinci aspecte ale pactului. Acestea sunt: Regulamentul privind depistarea, care creează norme uniforme privind identificarea resortisanţilor din afara UE la sosire, sporind astfel securitatea în spaţiul Schengen; Regulamentul Eurodac, care dezvoltă o bază de date comună care să colecteze date mai precise şi mai complete pentru a detecta mişcările neautorizate; Regulamentul privind procedurile de azil, care face ca procedurile de azil, de returnare şi de frontieră să fie mai rapide şi mai eficiente; Regulamentul privind gestionarea migraţiei în materie de azil referitor la mecanismul de solidaritate; şi Regulamentul privind criza şi forţa majoră, care garantează că UE este pregătită în viitor să facă faţă situaţiilor de criză, inclusiv instrumentalizării migranţilor

Acordul politic urmează să fie aprobat oficial de Consiliu şi de Parlamentul European. Obiectivul este o adoptare finală a ansamblului textelor înaintea alegerilor europene din iunie 2024, în contextul în care chestiunea migraţiei acaparează dezbaterea politică în numeroase ţări europene, pe fondul ascensiunii partidelor extremiste de dreapta şi a formaţiunilor populiste.