Acord istoric privind migrația în UE după ani de blocaj politic. Negociatorii au lucrat toată noaptea. Cum vor fi gestionaţi migranţii

Negociatorii din Parlament, Consiliu și Comisie au lucrat toată noaptea pentru a conveni asupra revizuirii procedurilor de azil ale UE. Acordul a venit după ani de încercări eșuate. Noile reglementări urmăresc să împace atât preocupările țărilor de frontieră care vor ajutor în gestionarea solicitanților de azil, cât și pe cele ale țărilor din interior supărate că prea multe migranții sosesc într-o țară UE și apoi trec în altele.

Conform acordului, care este preliminar și încă trebuie ratificat oficial de către Parlamentul și Consiliul European, țările din prima linie, din sudul Europei vor institui proceduri de azil mai stricte la granițele lor din afara UE și vor avea mai multă putere să returneze  solicitanții de azil respinși. Țărilor din interiorul UE li se va oferi posibilitatea de a alege între a accepta un anumit număr de migranți sau a plăti către un fond comun al UE, scrie Politico.

''S-a ajuns la un acord politic asupra a cinci dosare din noul Pact privind migraţia şi azilul'', a scris preşedinţia spaniolă a Consiliului UE pe platforma X (fosta Twitter). ''UE a ajuns la un acord istoric asupra unui nou set de reguli pentru gestionarea migraţiei şi a azilului'', a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-o postare pe platforma X (fosta Twitter). Metsola a recunoscut că pactul nu este perfect, dar a negat că reflectă propunerile de extremă dreapta, argumentând că a fost mai degrabă un compromis politic la care s-a ajuns între partidele de centru. "Am mers pe pragmatism", a spus Metsola.

Reforma ''va asigura faptul că există un răspuns european eficient la această provocare europeană. Înseamnă că europenii, nu traficanţii, vor decide cine vine şi cine poate sta în UE'', a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Premierul olandez Mark Rutte a lăudat şi el acordul. "Acest acord ne va oferi mai mult control asupra migrației, de exemplu prin proceduri de azil mai bune și mai rapide la frontierele externe ale UE" . Suedezul Tomas Tobé, negociatorul șef al Parlamentului European, a spus că "noile reguli ne vor permite să recâștigăm controlul asupra frontierelor noastre externe și să reducem presiunea migrației în UE."

Comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson a scris şi ea că pactul privind migrația permite "o mai bună protecție a frontierelor noastre externe, mai multă solidaritate, mai multă protecție a persoanelor vulnerabile și a solicitanților de azil."

Ce prevede reforma procedurilor de azil ale UE

Această reformă prevede în special un control consolidat asupra sosirilor de migranţi în UE, înfiinţarea de centre de detenţie în apropierea frontierelor pentru a-i returna mai rapid în ţările de origine sau de tranzit pe cei care nu au drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre în favoarea statelor aflate sub presiunea migraţiei.

Reforma dezbătută la Bruxelles păstrează regula aflată în vigoare conform căreia prima ţară de intrare în UE pentru un solicitant de azil este cea responsabilă pentru dosarul său. Însă pentru a ajuta ţările mediteraneene membre UE, unde sosesc numeroşi migranţi, un sistem de solidaritate obligatorie este organizat în caz de presiune a migraţiei, potrivit AFP, Reuters şi DPA.

Celelalte state membre vor trebui să contribuie prin preluarea unor solicitanţi de azil sau prin furnizarea unui sprijin financiar. În timp ce unele ţări cu guverne de dreapta radicală, precum Ungaria, au fost ferm în favoarea înăspririi regulilor existente privind azilul şi migraţia, organizaţiile umanitare şi stânga politică din Europa au exprimat îngrijorări legate de degradarea situaţiei drepturilor omului.

Un alt text agreat se referă la o reglementare privind situaţiile de criză şi forţă majoră, destinată organizării unui răspuns în caz de aflux masiv de migranţi într-un stat UE, aşa cum s-a întâmplat în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016. El prevede solidaritate obligatorie între statele membre şi punerea în practică a unui regim derogatoriu mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite, cu o posibilă prelungire a duratei de detenţie la frontierele externe ale UE.

În prezent Uniunea Europeană cunoaşte o creştere a numărului de sosiri ilegale, precum şi a numărului solicitanţilor de azil. În primele 11 luni ale acestui an, Agenţia europeană pentru frontiere şi paza de coastă (Frontex) a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, în creştere cu 17% faţă de perioada similară a anului trecut. Numărul cererilor de azil ar putea depăşi 1 milion la finalul lui 2023, conform Agenţiei europene pentru azil.

Reforma sistemului european de azil şi migraţie s-a aflat pe agenda UE încă din 2015, când în blocul comunitar au ajuns un număr record de migranţi. Precedenta propunere de reformă a înregistrat un eşec, în 2016. Acordul politic va trebui să fie aprobat oficial de Consiliu şi de Parlamentul European.

Obiectivul este o adoptare finală a ansamblului textelor înaintea alegerilor europene din iunie 2024, în contextul în care chestiunea migraţiei acaparează dezbaterea politică în numeroase ţări europene, pe fondul ascensiunii partidelor extremiste de dreapta şi a formaţiunilor populiste.

Reforma suscită totuşi critici din partea organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului. Cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas şi Save the Children, au semnat luni o scrisoare deschisă în care trag un semnal de alarmă asupra riscului ca acest pact privind migraţia şi azilul să conducă la ''un sistem prost conceput, costisitor şi crud''. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰