Volodimir Zelenski: Invadatorii vor să transforme orice oraş în următorul Mariupol

În estul Ucrainei se dau lupte pentru fiecare colţ de stradă. Soldaţii lui Putin, dar şi separatiştii pro-ruşi din Donbas şi-au înteţit atacurile în ultimele zile şi avansează, chiar dacă lent şi cu pierderi grele. Înainte de summitul de la Madrid, de săptămâna viitoare, NATO a anunţat că vrea să sprijine mai ferm Ucraina în confictul cu Rusia. Şi să întărească şi flancul estic al Alianţei.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

După două luni de atacuri zilnice, Severodoneţk încă rezistă. Ucrainenii mai controlează doar câteva străzi în zona industrială şi combinatul chimic Azot: aici se adăpostesc aproape 600 de civili, dintre care 38 de copii. 

Soldat rus: În Severodoneţk, suntem, de fapt, foarte aproape de combinatul chimic Azot. Ceea ce înseamnă că ne apropiem să încheiem bătălia în zona industrială. 

În ultimele trei zile, ruşii au înaintat 5 km în direcţia Lisichansk-ului, oraşul vecin. 

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Scopul invadatorilor rămâne acelaşi în regiune: vor să distrugă întregul Donbas pas cu pas. Vor să transforme orice oraş în următorul Mariupol. 

35.000 de militari ruşi ucişi în conflict

Armata separatistă pro-rusă a plătit însă scump ofensiva: ar fi pierdut mai bine de jumătate din efective. În total, 35.000 de militari ruşi ar fi fost ucişi în conflict. Tensiunea devine palpabilă şi în zona baltică: Kremlinul a promis un răspuns pe măsură Lituaniei la interzicerea livrărilor mai multor bunuri către exclava rusă Kaliningrad. 

Kaja Kallas, premier Estonia: Au suficiente trupe care pot fi trimise la lupte. Nu îi intresează vieţile pe care le pierd. Nu îi interesează artileria pe care o pierd. 

Şi Finlanda este pregătită pentru ce e mai rău, indiferent dacă aderarea la NATO va fi acceptată sau nu. La summitul de săptămâna viitoare, Alianţa ar putea pune în discuţie un nou plan de sprijin pentru Ucraina şi să crească forţa de răspuns rapid de până la şase ori, la aproape 250 de mii de militari. 

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Preţul pe care riscăm să îl plătim în caz că Putin va reuşi să obţină ceea ce îşi doreşte folosind forţa militară împotriva unui stat european democratic independent din Europa va fi mult mai mare decât preţul pe care trebuie să îl plătim pentru a susţine Ucraina. 

Sprijin suplimentar este aşteptat şi de la Uniunea Europeană. Parlamentul European a dat undă verde pentru începerea procedurilor de aderare în cazul Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Votul s-a încheiat şi a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare. 

Olga Stefanishyna, vicepremier pentru Integrare Europeană: Decizia de a oferi Ucrainei statul de candidat ar oferi o directivă clară celor 27 de state membre că trebuie să fie alături de Ucraina indiferent cât va fi nevoie. 

Deciziile de la nivel înalt seamănă speranţă în sufletele ucrainenilor. În Bucha, la aproape trei luni de la retragerea rusă, viaţa merge înainte. Boris are 27 de ani şl s-a refugiat în Slovacia din calea bombardamentelor. Acum s-a întors şi vrea să reclădească afacerea pe care o avea înainte de război: un bar cochet. Cafeneau poartă urmele luptelor grele: uniforme ale soldaţilor, măşti de gaze şi bucăţi din proiectilele. 

Boris: Nu avem niciun plan pentru viitor! Nu ştim la ce să ne aşteptăm! 

Viitorul lui Boris e un mare semn de întrebare. Dar, după ce a văzut ce înseamnă să pierzi tot, e mai hotârât ca oricând să preţuiască ce i-a mai rămas.