Zelenski: Dacă am fi avut acces la toate armele de care avem nevoie, am fi pus deja capăt acestui război

Rusia continuă marea ofensivă din Donbas. Ministrul de externe Serghei Lavrov a confirmat că aşa-numita "operaţiune specială" din Ucraina a intrat într-o nouă etapă, care ar trebui să fie decisivă. 
Comandanţii armatei susţin că aviaţia şi artileria au lovit peste 1300 de obiective militare ucrainene, cifră care nu poate fi verificată de nimeni. Totuşi, atacurile terestre rămân limitate, iar experţii de la Pentagon cred că, de fapt, ofensiva nici nu a început cu adevărat. Deocamdată, ruşii nu au reuşit nici măcar să înfrângă rezistenţa ultimilor apărători ai oraşului Mariupol, asupra cărora au dezlănţuit un adevărat potop de bombe. 

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Artileria şi aviaţia Rusiei continuă atacurile pe întreaga linie a frontului din Donbas, lungă de aproape 500 de kilometri. Trupele ruse au cucerit un prim oraş din această regiune, Kreminna, cu peste 18.000 de locuitori. Dar în alt sector al frontului, ucrainenii au contraatacat şi au preluat din nou controlul unei localităţi din care fuseseră nevoiţi să se retragă la mijlocul lunii trecute. Punctul cel mai fierbinte al luptelor rămâne Mariupol, oraşul în care aproape nicio clădire nu a scăpat neatinsă de obuze şi rachete. 

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: Această brutalitate va marca, pentru viitoarele generaţii, statul rus ca o sursă de rău absolut. 

Câteva mii de soldaţi ucraineni, alături de numeroşi civili, sunt în continuare baricadaţi în adăposturile subterane din incinta oţelăriei Azovstal. Nici cele mai puternice bombe din arsenalul Rusiei nu i-au putut învinge. Comandanţii ruşi s-au oferit să le garanteze viaţa dacă depun armele şi se predau. Dar niciun singur militar nu a răspuns ofertei. 

Sergii Orlov, viceprimar, Mariupol: Eu, personal, nu am încredere în nicio vorbă spusă de Rusia şi sunt absolut convins că ei nu se vor ţine de cuvânt. 

Ruşii au repetat propunerea pentru astăzi: timp de două ore, vor înceta atacurile pentru ca apărătorii Mariupolului să iasă din adăposturi şi să se predea. Într-o convorbire prin telefon cu ziariştii occidentali, un comandant ucrainean a mărturisit că situaţia apărătorilor este disperată. Aproximativ 500 de militari şi un număr nespecificat de civili sunt răniţi şi nu pot primi niciun ajutor medical. Dar ei nu au încredere în angajamentele ruşilor şi solicită să fie evacuaţi cu ajutorul unui alt stat. Aceasta în timp ce generalii de la Moscova nici nu recunosc că în oţelăria bombardată fără încetare se află şi civili, alături de combatanţi. 

Mihail Mizinţev, general-colonel, Rusia: Reprezentanţii oficiali ai Kievului susţin că un mare număr de civili s-ar afla la Azovstal. Noi suntem siguri că este vorba de o nouă ştire falsă, inventată doar pentru a-i salva pe (combatanţii) naţionalişti. 

Atacul rusesc nu se limitează doar la Donbas

Bombardamentele ruseşti nu se limitează doar la Donbas. De la sfârşitul săptămânii trecute, marele oraş Harkov este atacat aproape fără încetare. Străzile sunt aproape pustii dar localnicii trebuie, totuşi, să iasă pentru a căuta hrană sau medicamente iar în fiecare zi, câţiva dintre ei îşi pierd viaţa. Demnitarii locali sunt însă convinşi că vor putea respinge un eventual atac al inamicului. 

Roman Dudin, şeful Siguranţei, Harkov: Nici păsările cerului nu vor să vadă ocupanţi aici. Aşa că la fiecare colţ de stradă, la fiecare poartă, îi va aştepta moartea. 

Experţii occidentali consideră că armata rusă va încerca să prindă, ca într-un cleşte, unităţile ucrainene concentrate în Donbas, pentru a le scoate din luptă. Pentru a compensa măcar în parte pierderile suferite în luptele de până acum, Rusia ar fi adus în zona de conflict, pe lângă soldaţii armatei regulate, şi 10 - 20 de mii de mercenari. Ar fi vorba atât de angajaţi ai aşa-numitului grup Wagner cât şi de luptători străini, din Siria, Libia şi alte ţări. Pentru a le rezista, ucrainenii au nevoie de arme pe care continuă să le ceară Occidentului.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: Dacă am fi avut acces la toate armele de care avem nevoie, pe care partenerii noştri le deţin şi care sunt pe măsura armelor folosite de Federaţia Rusă, am fi pus capăt, deja, acestui război. 

SUA pregătesc un nou pachet de ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari

Iar cererile nu rămân fără ecou. Mai multe avioane cu armament american, destinat Ucrainei, au ajuns deja în Europa. Iar Statele Unite pregătesc un nou pachet de ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari. Olanda, Marea Britanie şi Canada s-au angajat de asemenea să livreze armament de diferite categorii. 

Justin Trudeau, premierul Canadei: Canada va trimite artilerie grea în Ucraina, iar mai multe detalii vor fi comunicate în următoarele zile. Dar vom continua să fim alături de Ucraina şi să susţinem valorile pe care se întemeiază toate societăţile noastre libere. 

Secretarul general al ONU consideră, însă, că armele ar trebui să tacă măcar în zilele Paştelui ortodox, sărbătorit şi în Rusia, şi în Ucraina. El cere un armistiţiu de patru zile pentru evacuarea răniţilor şi a civililor vulnerabili din zonele de conflict. 

Antonio Guterres, secretar general al ONU: Fac apel la ruşi şi ucraineni să facă armele să tacă şi să făurească o cale spre siguranţă pentru cei atât de mulţi care sunt supuşi unui risc iminent. 

Rămâne de văzut dacă apelul lui Antonio Guterres va fi ascultat. Rusia pare să mizeze, în continuare, pe forţa armelor. Într-o bază militară de lângă Moscova, 11.000 de soldaţi au început repetiţiile pentru parada de la 9 mai, ziua victoriei. O zi în care Vladimir Putin ar dori să poată saluta o victorie şi în războiul căruia refuză să-i spună pe nume.