Zi istorică în Irlanda de Nord. Republicana Michelle O'Neill a devenit prim-ministru

Michelle O'Neill a devenit sâmbătă prima republicană - favorabilă unificării irlandeze - care preia conducerea guvernului Irlandei de Nord, o schimbare istorică de direcţie în provincia britanică al cărei trecut a fost marcat de trei decenii de conflicte sângeroase, relatează AFP.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Liderul Sinn Fein din Irlanda de Nord, în vârstă de 47 de ani, O'Neill a fost numită prim-ministru după ce instituţiile provinciei au fost repornite. Acestea fuseseră blocate timp de doi ani din cauza unui boicot al unioniştilor din DUP, care se opuneau acordurilor comerciale post-Brexit, pe care le denunţau drept o ameninţare la adresa locului Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit.

Michelle O'Neill a salutat "o zi istorică" şi o "nouă eră", subliniind că ar fi fost "de neimaginat pentru generaţia părinţilor (ei)" ca un naţionalist să conducă executivul local.

"Nu trebuie să îi uităm niciodată pe cei care şi-au pierdut viaţa sau au fost răniţi, precum şi familiile lor", a adăugat ea în legătură cu tulburările care au făcut 3.500 de victime. "Îmi pare rău pentru toate vieţile pierdute în timpul conflictului, fără excepţie", a insistat ea, exprimându-şi hotărârea de a continua munca de reconciliere: "nu putem schimba trecutul", dar "putem construi un viitor mai bun".

Instituţiile naţionale, blocate de doi ani

Sinn Fein a ieşit învingător în alegerile din mai 2022, o schimbare fără precedent pentru partidul care a fost cândva vitrina politică a IRA (Armata Republicană Irlandeză), dar blocajul politic a împiedicat-o pe Michelle O'Neill să îşi preia funcţia.

Guvernul local, responsabil pentru domenii precum locuinţe, sănătate, ocuparea forţei de muncă, agricultură şi mediu, urmează să fie înfiinţat. Afacerile cotidiene au fost gestionate de administraţie şi de Londra în ultimii doi ani din cauza impasului care provoca exasperare în rândul populaţiei.

După luni de negocieri cu guvernul britanic, unioniştii din Partidul Democratic Unionist (DUP) şi-au anunţat săptămâna aceasta decizia de a pune capăt boicotului.

Subliniind drumul dificil parcurs, liderul DUP, Jeffrey Donaldson, a susţinut că partidul său a "adus schimbarea pe care mulţi o descriau ca fiind imposibilă". El a salutat-o ca pe o "zi bună pentru Irlanda de Nord", în care "locul nostru în cadrul Regatului Unit şi al pieţei sale interne este respectat şi protejat".

Acest argument este departe de a-i convinge pe cei mai duri unionişti, precum Jim Allister (TUV, Traditional Unionist Voice), pentru care Irlanda de Nord rămâne "guvernată în mare parte de legi străine", cele ale UE.

Una dintre principalele dificultăţi în punerea în aplicare a Brexit-ului a fost găsirea unei soluţii care să evite revenirea unei frontiere fizice între Republica Irlanda, membră a UE, şi provincia britanică, protejând în acelaşi timp integritatea pieţei unice europene.

"O nouă eră" pentru Irlanda de Nord

O modificare a acestor prevederi negociată între Londra şi Bruxelles în urmă cu un an, cunoscută sub numele de "cadrul de la Windsor" şi care reduce controalele asupra mărfurilor, nu a fost suficientă pentru a convinge DUP.

Dar în această săptămână, partidul unionist condus de Jeffrey Donaldson a acceptat în cele din urmă un acord cu guvernul britanic, considerând că textul oferă suficiente garanţii şi că elimină frontiera din Marea Irlandei pe care o denunţase.

Relansarea instituţiilor nord-irlandeze va permite, de asemenea, Londrei să deblocheze 3,3 miliarde de lire sterline (aproximativ 3,9 miliarde de euro) pentru a sprijini serviciile publice, care s-au confruntat recent cu o grevă de proporţii istorice.