Bunătăţile româneşti care au ajuns pe lista produselor protejate în UE. Modul tradiţional în care se prepară, unic în lume

Gusturi unice, date de natură! Este cazul a două preparate tradiţionale, produse în judeţul Cluj: brânza de Năsal şi salinatele de Turda. Savoarea caşului este dată de o bacterie, iar apa sărată de izvor păstrează frăgezimea cărnii de porc din care sunt produse mezelurile.

• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Într-o fabrică din apropiere de Turda, se produc, cu ajutorul naturii, salinatele. Pentru a da produselor un gust aparte, se foloseşte apa sărată de la trei izvoare, numită popular "mărătoare".

Gustul aparte al salinatelor e dat de modul tradiţional în care se prepară

Maria Fodorean - director calitate: Zona Turzii este cunoscută pentru zăcămintele de sare, bogăţia naturală pe care ne-o oferă. Noi profităm de aceste resurse şi le folosim în salinatele de Turda. Ceea ce distinge acest produs de alte produse similare este faptul că prin utilizarea acestei "mărători" se păstrează frăgezimea, aroma şi suculenţa cărnii.

Alex Prunean - reporter Observator: Gustul final al preparatelor este dat de afumarea lor tot printr-o metodă tradiţională, folosindu-se doar lemn de esenţă tare. Întreg procesul este unul lent, de 35-40 de zile şi pentru că natura trebuie să lucreze nu poate fi grăbită niciuna dintre etape. În acest loc, de exemplu, salinatele stau la uscat timp de aproape trei săptămâni. 

Salinatele de Turda, pe lista produselor protejate la nivel european

Recent, Salinatele de Turda au intrat pe lista produselor cu indicaţie geografică, protejate la nivel european. Tot acolo regăsim alte 12 bunătăţi româneşti, printre ele şi Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu sau Scrumbia afumată de Dunăre.

Într-o peşteră de la marginea comunei Țaga, tot în judeţul Cluj, este produs un caş cu un gust unic, după o metodă folosită de secole întregi. Procedeul a fost descoperit întâmplător.

Alex Prunean - reporter Observator: Legenda spune că în urmă cu sute de ani, nişte ciobani au ascuns în această grotă câteva bucăţi de caş, pentru a nu fi nevoiţi să îl dea grofului. Au reuşit să îl recupereze abia după 3 săptămâni, când îl credeau alterat, dar au observat că era mai bun decât înainte.

Iar asta se datorează unei bacterii care dă o savoare deosebită. 

Călin Zanc - producător lactate: Trăieşte doar în această peşteră şi această peşteră, la rândul ei, nu poate fi mărită ca dimensiune, deci practic o să avem o producţie limitată. O să fie o producţie destul de limitată şi premium.

Brânza e scoasă, spălată cu apă şi sare, e uscată puţin iar apoi e dusă înapoi în peşteră. Produsul final are un gust asemănător camembertului.