Climatolog, despre schimbările care au loc la nivel global: "Specia noastră de oameni nu a mai întâlnit astfel de temperaturi"

Un fenomen meteo distrugător este tot mai des întâlnit în Europa: caniculă însoţită de furtuni violente. Am aflat mai multe despre ce duce la aceste temperaturi uriaşe, cum vor evolua harta lumii şi clima României şi am demontat, una câte una, conspiraţiile despre încălzirea globală într-un interviu cu climatologul Alex Trandafir. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În nordul Italiei, vântul a doborât sute de copaci şi a smuls acoperişuri, în timp ce grindina uriaşă a distrus zeci de maşini. Iar în acest timp, în sudul ţării domnea canicula. În Sardinia s-au atins 48,2 grade, foarte aproape de recordul absolut de căldură al Europei, 48,8 grade, înregistrat în 2021. Şi la Palermo, în Sicilia, mercurul a urcat la 47 de grade. 

Canicula lovește Europa

Sudul Italiei şi Grecia devenită un adevărat infern nu sunt singurele ţări mediteraneene unde canicula înteţeşte incendii de vegetaţie. În Croaţia, flăcările s-au apropiat periculos de Dubrovnik, oraş frecventat de turişti din lumea întreagă. 

Pompierii din Franţa s-au luptat cu incendii calificate de presă drept "impresionante" atât lângă Nisa, cât şi în Corsica, unde au fost evacuaţi călugării unei mânăstiri.  Zeci de oameni şi-au părăsit temporar locuinţele şi la periferia Lisabonei unde focul izbucnit într-o pădure i-a luat prin surprindere pe localnici. Şi în insulele Canare, un incendiu major ameninţă mai multe sate.  Situaţia cea mai tragică este cea din Algeria, unde nu mai puţin de 34 de oameni au murit în flăcări. 

Canicula care a cuprins şi ţara noastră s-a extins către Bulgaria, potrivit unei atenţionări a Ministerului român de Externe. Codul roşu pentru temperaturi ridicate este în vigoare în şapte regiuni, între care Plovdiv, Burgas şi Ruse, unde temperatura a atins şi 42 de grade. Din acelaşi motiv sunt impuse şi restricţii pentru circulaţia camioanelor pe mai multe autostrăzi şi şosele. 

După o a doua zi caniculară, furtuna a ajuns şi în Capitală, dar climatologii spun că astfel de fenomene extreme într-o singură zi vor deveni din ce în ce mai frecvente. Pentru a analiza întreaga situaţie am stat de vorbă cu  Alex Trandafir, climatolog. 

Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii făcute de Alex Trandafir:

- Specia noastră de oameni nu a mai întâlnit astfel de temperaturi. Pământul, însă, da. Acum 800 de milioane de ani, chiar după ce s-a format Pământul, a fost cea mai caldă perioadă a lui şi între timp au mai fost câteva perioade mult mai calde decât astăzi, dar specia noastră umană nu a mai întâlnit astfel de vremuri. Din acest motiv este important şi să înţelegem schimbările climatice în totalitate pentru că pe lângă partea de a încerca să atenuăm această încălzire şi schimbare, e foarte important  să înţelegem cum ne putem adapta.

- Pe vremea aceea nu erau oameni. Erau cu totul alte specii, dinozauri, specii pe care azi nu le mai vedem şi din această cauză noi nu ştim exact ce putem face încă. Pământul o să supravieţuiască în continuare, asta e clar. Cum a supravieţuit până acum, merge mai departe, dar e foarte important să vedem noi ce putem face ca să supravieţuim alături de el. 

- Sunt nişte măsurători foarte interesante şi în acelaşi timp foarte exacte. Practic, în calota glaciară de la Polul Sud sunt stocaţi nişte izotopi de tot felul de elemente chimice şi izotopii respectivi ştim că apar în momentul în care temperatura este foarte ridicată sau în momentul în care temperatura este foarte scăzută.

- Cercetătorii climatici care studiază cum a fost vremea în trecut iau nişte monstre din calota de gheaţă şi analizează efectiv pe straturi sa vadă. Şi de acolo reiese foarte frumos un grafic cu temperatura care a fost în trecut. Nu au fost termometre, dar sunt destul de exacte aceste măsurători folosind izotot de oxigen. 

- Clima a influenţat evoluţia oamenilor. Am mai avut schimbări pe parcursul timpului, chiar şi în timpurile noastre şi au fost cauzate de Pământ. Există nişte studii de caz foarte clasice şi faine pe erupţii vulcanice.

- Dacă este o erupţie vulcanică foarte puternică, poate să scadă temperatura mediei globale până la 2-3 grade în următorii zeci sau sute de ani şi asta s-a întâmplat la un moment dat în istorie. Însă, în prezent, chiar şi acum să avem o creştere atât de alarmantă nu am mai văzut.

- Practic, aici este problema pentru că toate moderările climatice... noi oricum ne aflăm în prezent pe un trend crescător natural, dar toate măsurătorile arată că noi am depăşit trendul respectiv. Noi, în prezent, ne încălzim foarte mult artificial. Noi, ca oameni avem o influenţă foarte mare asupra acestei încălziri a temperaturii medii globale.

- Ca să ne dăm seama per general cam ce ar urma, am putea să ne gândim că toate tipurile de climat de astăzi s-ar da cu unul înainte. De exemplu, zonele mediteranene de astăzi ar putea să devină semi-aride, zonele care astăzi sunt semi-aride ar deveni aride şi aşa mai departe. Şi astfel, s-ar crea zone în care a trăi ar deveni ar fi aproape imposibil şi implicit oamenii care trăiesc acolo ar trebui să plece.

- Cel mai mult suferă în prezent, de pe urma schimbărilor climatice, suferă cei din Africa şi din partea de sus a Globului. Şi din această cauză tindem să credem că schimbările climatice pe noi nu ne afectează pentru că noi nu vedem aşa de mult efectele asupra noastră. Dar ele există şi oamenii respectivi le trăiesc şi la un moment dat nu vor mai putea să stea acolo şi va trebui să găsim soluţii. 

- Deja eu nu aş mai încadra România la un climat temperat-continental. România în prezent mi se pare că este fragmentată în două. Şi dacă o să ne uităm peste cantităţile de precipitaţii din ultimii ani şi peste temperaturile medii anuale o să vedem că partea intracarpatică are o tentă foarte puternică mediteraneană, pe când partea extracarpatică, mai ales în partea de sud a Moldovei, partea de sud-est a ţării începe să tindă spre un climat semi-arid, pentru că aceste zone sunt cele mai afectate de secetă, pe când partea de vest primeşte precipitaţii în mod constant. Şi aici e secetă, dar mult mai rar şi nu cauzează atât de multe pagube.

- România va trece spre mediteranean, spre un climat poate mai continental. În trecut era temperată, în prezent, pe măsură ce se intensifică dezechilibrele acestea climatice ne îndeptăm spre un climat continental, unde dezechilibrele acestea sunt mult mai naturale. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.