Iulian Fota: Călin Georgescu ar putea fi acuzat de trădare. Lucrurile în România ar ajunge la paroxism

Moment fără precedent în istoria alegerilor din România! Preşedintele Klaus Iohannis a desecretizat documentele care au fost pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării referitoare la ascensiunea nenatural de rapidă a lui Călin Georgescu în sondaje şi, implicit, pe prima poziţie în turul întâi. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.

• Ucraina susţine că în dimineaţa de Crăciun o rachetă rusească a survolat 2 minute spaţiul aerian românesc. MApN: "Nu a existat o astfel de situaţie"

Să începem cu documentele oferite de Serviciul Român de Informaţii. Cel putin 1,4 milioane de euro au fost donaţi, pe TikTok, pentru candidatul care până acum declara nonşalant că a investit zero bani în campanie. Cei de la SRI au remarcat că Georgescu a beneficiat de o propagandă agresivă care nu s-a bazat pe o creştere organică a numărului de urmăritori.  

Campania s-a amplificat, pe TikTok, cu două săptămâni înaintea scrutinului. Coordonarea campaniei s-a făcut, însă, de un actor statal pe grupuri de TELEGRAM. Adică de Rusia, ne lămurim dacă punem cap la cap documentele SRI, SIE şi MAI care susţine că strategia rusească folosită e identică, da, cu o campanie de dezinformare iniţiată în Ucraina înainte ca ruşii să o invadeze. 

La noi s-a numit Echilibru şi Verticalitate, în Ucraina ruşii au purtat-o sub numele Frate lângă Frate. Anterior campaniei, Călin Georgescu avea un nivel de notorietate foarte scăzut. Astfel, între 30 octombrie şi 5 noiembrie, avea sub 1% intenţie de vot. Între 15 şi 20 noiembrie, crescuse deja la 6,2%, pentru ca - într-o singură zi - să ajungă la 10,6%. 

Ascensiunea lui Călin Georgescu a fost planificată din timp. Încă din 2016, acesta beneficia de o reţea de 797 de conturi, însă acestea au fost latente până în 11 noiembrie 2024. N-au avut activitate. Deloc. E o tehnică în conformitate cu algoritmii social media - conturile deschise recent sunt supuse unei verificări algoritmice mult mai pronunţate tocmai ca să fie evitate astfel de situaţii în care sunt create pentru scopuri punctuale de scurtă durată. 

Cele recente sunt eliminate mai rapid când încep să posteze agresiv, aşa cum au făcut trolii lui Călin Georgescu. Şi mai interesant, nu aveau un IP unic, deci reţeaua era branşată în mai multe state. Coordonarea se făcea prin intermediul reţelei Telegram. Vă reaminteasc faptul că fondatorul Telegram, Pavel Durov, a fost arestat în Franţa, pentru că nu a controlat această platformă, care devenise favorita teroriştilor şi traficanţilor de droguri, arme şi carne vie. Ce înseamnă coordonare pe Telegram? Exact ce vă dezvăluiam, mai ştiţi, în cazul Republicii Moldova. Aşa-numiţii "voluntari", în realitate postaci plătiţi, primeau indicaţii clare ce mesaje şi inclusiv ce smileyface-uri să foloseacă în postările lor, pentru ca Tiktok să le distribuie de cât mai multe ori postarea.

Astfel eludau regulile reţelei sociale care nu acceptă publicitate politică. Influencerii TikTok primeau totuşi nu mai puţin de 1.000 de euro pentru un videoclip, în condiţiile în care, repet, Călin Georgescu a susţinut permanent că nu a investit nici măcar un leu în campania sa. Cu toate acestea, SRI a descoperit că acesta beneficiase de o donaţie de aproape 1,4 milioane de euro din partea lui Bogdan Peşchir. 

Să facem o mică paranteză, ca să vedem cine este acest donator generos. Este din Braşov, iar SRI a remarcat că are un stil de viaţă mult prea opulent comparativ cu veniturile pe care le obţine prin firma sa. Anterior, însă, Bogdan Peşchir lucrase ca programator pentru un anume Gabriel Prodănescu. Iar acum totul devine şi mai interesant, pentru că Gabriel Prodănescu este asociat cu minarea criptomonedelor şi are cetăţenie sud-africană. Iar una dintre metodele de atragere a influencerilor români pentru promovarea lui Călin Georgescu a fost contactarea pe e-mail a acestora de către compania FA Agency, cu sediul în Africa de Sud. 

Alţi influenceri au fost finanţaţi prin platforma Fame Up, iar mulţi dintre ei nu au catadicsit să se intereseze pe cine trebuie să promoveze. Sunt cei care, după ce Călin Georgescu a ajuns în turul doi, au început să-si recunoască greşeala. Un alt truc de care se foloseau conturile care îl susţineau era să aibă sigla SRI sau a Brigăzii Antitero. Acestea distribuiau imagini cu poliţişti şi jandarmi care îl susţineau pe Călin Georgescu, deşi potrivit legislaţiei aceştia nu au dreptul să susţină un politician aflat în campanie electorală. 

Ce ne mai spune SRI? În ziua alegerilor şi în noaptea post-alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central au fost ţinta a peste 85 de mii de atacuri cibernetice. Serviciul Român de Informaţii afirmă că atacatarul dispune de resurse considerabile şi are un mod de operare specific unui actor statal. Creşterea lui Călin Georgescu pe TikTok s-a datorat şi tratamentelor preferenţiale la nivelul platformei. Conţinutul nu a fost marcat, pentru a se şti că aparţine unui candidat, iar asta a favorizat diseminarea în masă, pentru că videoclipurile nu au fost asociate oficial cu o campenia electorală. Asta înseamnă că reţeaua socială nu a respectat legislaţia din România. Mai grav, deşi la un moment dat, reţeaua socială a blocat vizualizarea videoclipurilor în România, nu a făcut asta şi în alte state, de unde şi votul masiv al Diasporei. 

SRI a identificat şi canale de Discord unde s-au purtat discuţii despre modul de coordonare a campaniei în favoarea lui Călin Georgescu, dar şi despre diverse trucuri pentru a evita blocarea conturilor de TikTok. De asemenea, în spatele campaniei online s-a aflat o firmă de Digital Marketing, astfel că acea creştere a numărului de urmăritori ai conturilor asociate nu a fost organică. De asemenea, cu două săptămâni înaintea alegerilor, TikTok a identificat şi o activitate de promovare masivă derulată în favoarea Partidului Oamenilor Tineri. 

Am ajuns acum la documentul prezentat de SIE. Cei de la Serviciul de Informaţii Externe au accentuat faptul că, în cursul acestui an, situaţia politică din România a fost abordată în cadrul talk-show-urilor politice din Rusia. Iar cu acest prilej, jurnaliştii au lansat şi ideea că forţele pro-ruse din România ar putea obţine peste 30 la sută la alegerile parlamentare. Şi ce s-a întâmplat la parlamentare? Suveraniştii au obţinut aproape 33 la sută din sufragii. 

Nici propaganda rusă nu a stat degeaba şi a avut două tipuri de abordări. Prima a fost indirectă, iar România a fost criticată prin prisma apartenenţei la NATO şi UE, motiv pentru care sprijină Ucraina. A doua a fost cât se poate de directă: România reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Scopul a fost cât se poate clar: divizarea românilor pe teme precum controlul exercitat de SUA, respectiv NATO asupra României. 

Să analizăm acum documentul prezentat de Ministerul Afacerilor Interne. Cei de la MAI au remarcat existenţa unei campanii electorale neetichetate ca atare care a început în luna noiembrie şi la care au participat peste 100 de influenceri cu peste opt milioane de urmăritori activi, care au fost supuşi unei acţiuni de manipulare pentru a-l susţine pe Călin Georgescu. 

Şi, pentru că TikTok nu a respectat instrucţiunile Biroului Electoral Central, într-o singură săptămână, respectiv între 13 şi 26 noiembrie, hashtagurile utilizate în campania electorală a acestuia au ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Însă creşterea abruptă a început după 25 noiembrie, când vizualizările au ajuns la ordinul sutelor de milioane. Un singur videoclip avea între o mie şi 500 de mii de vizualizări. De asemenea, au fost cooptaţi şi micro-influenceri, însă Călin Georgescu a fost susţinut şi de un număr destul de mare de interlopi. Printre susţinătorii campaniei s-au numărat şi exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta şi ai cultelor religioase, care fuseseră implicaţi anterior şi în promovarea narativelor pro-ruse, antisemite, anti-NATO şi împotriva Ucrainei. 

MAI a mai remarcat influenţa rusă în campania informaţională "Echilibru şi Verticalitate", care este unu la unu cu campania "Frate lângă Frate" derulată de Rusia în Ucraina, tot prin intermediul micro-influencerilor şi iniţiată tot pe Telegram. Ucrainenii erau plătiţi cu 17 dolari pentru fiecare material, în timp ce românii cu minimum 20 de mii de urmăritori primeau 390 de lei. Oamenii de afaceri, prin vocea lui Dan Şucu, au declarat azi că după estimările lor o campanie precum cea avută de Călin Georgescu ar costa cel puţin 50 de mlioane de euro.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională:

- Domnule Fota, ce ne-a lovit?

- Încă nu ne-a lovit nimic, pentru că această devoalare a acestor informaţii, faptul că statul a ridicat clasificarea acestor documente s-ar putea să fie elementul care, pe de o parte, să facă lumină, iar pe de altă parte să lămurească oamenii cam cum se lucrează împotriva interesului naţional şi mai ales cei care au de gând, aveau de gând, vor avea de gând să-l voteze, să înţeleagă şi mai bine pe cine votează. Uitaţi-vă ce cloacă sulfuroasă, şi termenul nu cred că este prea dur, este în spatele acestui candidat. Interlopi, legionari, oameni cu convingeri extremiste, cu convingeri nedemocratice, ameninţări, deja. Colegii dumneavoastră de la un alt post, acum vreo două ore, chiar au vorbit pe larg de modul în care un jurnalist a fost ameninţat de un individ. Deci, uitaţi-vă unde am ajuns şi cum ăştia se simt împliniţi şi se regăsesc în spatele celui mai bine, că până la urmă ăsta este rezultatul, cel puţin la primul tur de scrutin, celui mai bine plasat candidat la preşedinţia României. Deci pe logica asta şi pe aceste informaţii, gândiţi-vă cine ar putea, într-una din variante, să conducă România începând cu 21 sau 22 decembrie, când este ziua instalării noului preşedinte. Altfel, avem două încălcări ale legii. Una mai complicată şi mai importantă ca cealaltă. Avem o acuzaţie de fraudă, exact cum bine aţi spus. Toţi l-am auzit pe Călin Georgescu când s-a lăudat că n-a cheltuit nimic şi uitaţi-vă că găsim milioane şi este extrem de important, aţi subliniat-o şi dumneavoastră şi bine aţi făcut, este informaţia aceasta pe care au dat-o oamenii de afaceri. Deci campania pe toate aceste săptămâni a lui Călin Georgescu a fost estimată de oameni care ştiu valoarea banului, dar ştiu şi cum se fac lucrurile acestea, la 50 de milioane. Ei spuneau, şi i-am văzut şi eu la televizor, că au fost zile în care campania a costat până la trei milioane de dolari. Da? Deci trei milioane de dolari, pe zi, ca mesajele legate de Călin Georgescu să fie pompate în mintea alegătorilor. Iar cealaltă acuzaţie care pluteşte, şi rămâne Parchetul, pentru că, vedeţi, Parchetul este ultima instituţie care nu s-a pronunţat. Avem CSAT, avem Serviciile de Informaţii, care s-au pronunţat acum câteva zile, avem CSAT, care a luat această decizie foarte importantă de desecretizare, şi să ştiţi că acesta este un instrument foarte important. Exact aşa au făcut şi americanii când au încercat să lupte împotriva narativului rusesc şi să-i descurajeze pe ruşi să invadeze Ucraina. Au luat decizia de a desecretiza documentul. Când desecretizezi documente, rişti un pic. Informaţiile acelea sunt culese de la nişte surse, iar oamenii aceia trebuie să fie protejaţi. Deci niciunui Serviciu de Informaţii nu îi vine uşor când i se desecretizează un buletin secret, dar decizia desecretizării, în toamna lui 2021, de către americani, şi acum, de către CSAT, decizie care trebuie salutată, s-ar putea să fie esenţială în această luptă, dacă vreţi, pentru adevăr. Că dincolo de a ne alege preşedintele, aici este şi o luptă pentru adevăr. Cine sunt oamenii ăştia cu adevărat? Cine e Călin Georgescu? Cine este doamna Lasconi? Cine este în spatele lor? Care sunt manevrele pe care ei le folosesc pentru a ajunge preşedinte? Iar la Călin Georgescu vedem mişcări, manevre, încălcarea legii, manevre oneroase, combinaţii cu nişte cercuri, repet, foarte, foarte sulfuroase. Deci deja vedem paramilitari, vedem o organizare militară în spatele lui. Toate lucrurile acestea sunt îngrijorătoare pentru că, atunci combini mişcări paramilitare cu o ideologie extremistă, cum e cea legionară, ştim foarte bine ce a ieşit în anii '30. Şi peste toate acestea pluteşte acest aspect de trădare de ţară. Sunt, deja, jurişti serioşi care se uită deja la chestiunea asta, am văzut ceva reacţii şi pe Facebook, unii dintre ei susţin că s-ar putea să se întrunească elementele pentru ca Parchetul, dincolo de fraudă, pentru că frauda cred că ar fi cel mai uşor de clarificat, pentru că încep să apară informaţii despre banii utilizaţi. Dar, dincolo de fraudă, începe să se contureze o posibilă acuzaţie de trădare şi atunci cred că lucrurile în România ajung, cum să spun, la paroxism. Este prima dată după, nu ştiu, cred că ever, poate de la formarea statului român modern încoace când desfăşurăm alegerile pentru cea mai importantă funcţie a statului sub această posibilă acuzaţie de trădare naţională.

- Bun, acum avem şi acuzaţia explicită, mai ales dacă punem cap la cap toate documentele, de implicare a Rusiei în alegeri. E coordonare la nivel statal. Ce facem cu această acuzaţie? Care ar trebui să fie reacţia României, pe de o parte, vă întreb?

- Păi aceasta este acuzaţia de trădare. M-am uitat şi eu un pic în Codul Penal. Trădarea este atunci când tu lucrezi cu o putere străină pentru ca să pui în pericol stabilitatea economică a României şi iată că Bursa se prăbuşeşte.

- Sigur, dar acuzaţia vine în cârca candidatului, vine în cârca lui Călin Georgescu. Mă întreb, pe de altă parte, ce facem în raport cu statul? Cu Rusia? Stat care se implică în aşa ceva.

- Lucrurile acestea trebuie foarte bine documentate în continuare. Eu sunt convins că activitatea Serviciilor continuă. Astea, ce avem până acum, sunt nişte informaţii preliminare şi punctuale. Apropo, că ne întoarcem la povestea cu banii. Păi de la 50 de milioane, cât au spus oamenii ăia, şi oamenii ăia ştiu ce vorbesc, că a costat această campanie, aş zice că deocamdată noi am găsit, mă rog, SRI-ul a găsit o sumă de vreo 1,3 milioane, deci mai sunt încă bani pe care trebuie să-i găsim, să-i identificăm, trebuie să vedem fluxul financiar. Sunt nişte zvonuri prin piaţă, se pare că au fost ceva criptomonede şi astea, iarăşi, au venit nu dinspre vest, ci dinspre est, ca şi, cum să spun, suport sau aport financiar valutar la campania domnului Călin Georgescu. Deci Parchetul trebuie să intre şi el, pentru că Parchetul a spus astăzi un lucru interesant. Nu a avut documentele. A avut adresa CSAT-ului, dar nu a avut şi documentele. Azi, prin declasificare, Parchetul are şi documentele. Şi, tot aşa, nişte informaţii din piaţă spuneau că Parchetul, în seara asta, târziu, lucra pentru a veni cu un răspuns la aşteptările oamenilor. Oamenii au dreptul să ştie cine candidează, pe cine reprezintă oamenii ăştia, cine e în spatele lor şi ce va însemna pentru România ca unul sau celălalt să fie ales preşedinte.

- Mă întreb dacă ar trebui să aibă o reacţie şi NATO. De ce? Pentru că îl auzeam săptămâna trecută pe şeful spionajului german spunând că orice atac de tip cibernetic şi hibrid ar trebui să fie luat în calcul şi să ducă, la un moment dat, chiar la activarea articolului 5, cu un răspuns proporţional. Mă întreb dacă această situaţie, în care Rusia intervine în mod clar în politica internă a unui stat NATO, ar trebui să fie semnalată, comentată şi să reacţioneze într-un fel NATO la aşa ceva, să aibă un răspuns ferm.

- La acea remarcă despre o posibilă invocare a articolului 5, şi aici am avut la summit-ul NATO de astă-vară un avertisment dat Rusiei. Poate cel mai important lucru din Summit-ul NATO de astă-vară a fost când NATO i-a spus Moscovei foarte clar să nu vă surprindă dacă vă veţi trezi cu articolul 5 invocat din cauza unor atacuri hibride, sabotaje şi alte elemente de felul acesta. În multe state NATO sau în câteva state NATO, ca nu ştiu situaţia în toate, dar în câteva state NATO situaţia este mult mai rea. Au fost atentate împotriva unor avioane, au fost sabotaje, au fost tentative de lichidare de către agenţi ruşi a unor lideri de opinie sau mari industriaşi, cum este şeful de la RheinMetal. Adică până la urmă ce se întâmplă în România, dacă mă întrebaţi pe mine, nu este de aceeaşi intensitate cu ceea ce vedem deja în Germania, în Ţările Baltice sau în Polonia. Şi de aceea trebuie să păstrăm proporţiile. L-am văzut pe Cristian Diaconescu, în seara aceasta, sugerând idee unui articol 4. Părerea mea este că se grăbeşte şi vă spun şi de ce. Pentru că, în primul rând, trebuie să avem grijă pentru ca noi să ne facem ordine şi să ne preocupăm de ceea ce ne revine nouă, cu resursele şi cu puterile pe care le avem, pentru că putem să facem chestiunea aceasta. Dacă nu mă înşel, în fine, eu am plecat acum câteva luni din Ministerul Externe, poate lucrurile s-au mai modificat, dar când am plecat eu, atacurile acestea hibride erau responsabilitatea, în primul rând, a ţărilor membre NATO. Deci NATO are responsabilitatea atacului militar clasic. Atac cu avioane, cu tancuri, cu aeronave mari, cu portavioane. Războiul hibrid şi toate aceste atacuri din zona hibrid sunt responsabilitatea principală a statelor membre. Deci România are această obligaţie, să-şi gestioneze propriile atacuri hibride, să se ocupe de ele. A ne duce la NATO când unele ţări, repet, sunt într-o situaţie mult mai complicată şi, deci, mult mai proastă decât a noastră, mie mi se pare că este nerecomandabil pentru că, pe de o parte, nu ne putem compara cu ăia şi o să părem că suntem provinciali şi neracordaţi la realitate, iar pe de altă parte ar părea că nu suntem capabili să ne protejăm propria noastră ţară, când eu cred că suntem şi deja o facem. Deci trebuie să avem grijă să nu ne grăbim, că nu a ajuns România într-o stare atât de disperată încât să trebuiască să cerem ajutorul NATO. Eu cred că ne putem ocupa noi de chestiunea asta în primul rând prin, nu ştiu cum să vă spun, prin dăruirea şi atenţia şi patriotismul propriilor noştri cetăţeni care trebuie să înţeleagă ce pericol reprezintă Călin Georgescu şi să se delimiteze de el. Eu cred că au tot ce le trebuie pe masă, în momentul acesta, pentru a înţelege lucrul acesta.

- Mai avem puţin timp la dispoziţie şi vreau să vă întreb, totuşi, de ce instituţiile statului, SRI, MAI, SIE, nu au tras aceste semnale de alarmă înainte de turul I? De ce nu au tras alarma public dacă era atât de gravă situaţia? De ce nu au luat măsurile necesare ca să nu ajungem aici? De ce n-a convocat Klaus Iohannis, la solicitatea instituţiilor, CSAT-ul mai devreme? 

- Păi asta nu avem de unde să ştim, că corespondenţa dintre ele, discuţiile dintre ele ... nu e treaba lor să tragă alarma public. Nu pentru asta sunt făcute. Asta e treaba CSAT-ului. Iarăşi, CSAT-ul trebuia să ia măsuri. Înţelegem ce vedem de câteva săptămâni pe televiziuni, e politică de securitate naţională. Deci securitatea naţională e responsabilitatea politicii principal, CSAT, Parlament şi aşa mai departe. De ce n-a convocat domnul Iohannis CSAT-ul mai devreme? Asta nu ştiu, întrebaţi-l pe dânsul. Eu nu pot să vă răspund. Dar eu ce ştiu este că a existat comunicare, au existat discuţii, deci n-a fost aşa, dintr-un foc. Deci informaţiile acestea, uitaţi-vă că majoritatea informaţiilor vin de la SRI. Informaţiile acestea nu au fost culese de pe o zi pe alta. Ca să vedem, cred că sunt informaţii care se referă inclusiv la 2016, dacă nu mă înşel. Deci ei încă de atunci au urmărit conturile acelea.

- Păi şi asta nu este mai grav? Dacă ai sub monitorizare din 2016 conturi cu un astfel de potenţial latent şi nu atragi atenţia, nu convoci un CSAT decât după ce, deja, faptele se întâmplă?

- Ţara are proceduri şi instituţiile nu fac ce vor ele. Deci nu este treaba şi sarcina unei instituţii să avertizeze opinia publică. Pentru asta avem policieni, avem instituţii precum Guvernul, CSAT. Acestea sunt instituţiile care trebuie să avertizeze opinia publică şi să comunice cu opinia publică pe chestiuni de securitate naţională. Nu uitaţi că şi premierul are un consilier de securitate naţională, pentru că, la rândul său, premierul este vicepreşedintele CSAT. Deci nu era treaba SIE, nici a SRI, nici a celor de la Interne, la DGPI mă refer, să comunice lucrurile acestea. Pentru că de aceea sunt conduse politic. Era treaba politicului să decidă cum sunt apărate alegerile acestea, pentru că se cam ştia că pot fi vânate. Au atacat alegerile altora, era puţin probabil să ne lase pe noi în pace. Şi trebuie întrebat de ce nişte lucruri nu s-au convocat mai devreme, dar această întrebare ar trebui pusă preşedintelui, premierului, Parlamentului. Că şi Parlamentul este în povestea asta, chiar dacă partidele se cam spală pe mâini de chestiunea asta a securităţii naţionale.