Profesor de economie mondială: investitorii se uită dacă vom alege pro-european sau suveranist, apoi deciziile sunt diametral opuse
Lovitură dură aplicată ţării noastre de cea mai mare agenţie de rating din lume. Fitch a revizuit perspectiva României, din cauza degringoladei politice şi a deficitului uriaş pe care îl avem. Acum suntem la negativ, dar - dacă vom continua în acelaşi ritm - ajungem în categoria "junk". În traducere, intrăm în insolvenţă. România cheltuieşte lunar cu 25% mai mult decât taxele încasate. Viitorii guvernanţi ştiu precis cu ce situaţie financiară dezastruoasă se confruntă, aşa că iau în calcul îngheţarea pensiilor şi salariilor. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
De Marius Pancu la 19.12.2024, 13:13
Nu este exclusă nicio taxare suplimentară a muncii, dar asta nu înseamnă că pe mâna lui Marcel Ciolacu va apărea vreun tatuaj, aşa cum s-a angajat că va proceda în caz de majorări de biruri. Nu va fi vorba despre introducerea unei noi taxe, ci de unificarea celor existente. Adică impozitul pe venit cu CASS-ul. Deci, un total de 20% aplicat pe tot brutul. Până acum, impozitul pe venit se aplica la diferenţa dintre brut şi CASS, adică pe o sumă mai mică.
Ca să înţelegeţi şi mai bine, la un salariu brut de aproximativ 1000 de euro veţi fi taxaţi cu 50 de euro mai mult decât în prezent. Cert este că, după tot dezmăţul financiar, cu pensii şi salarii majorate, toţi românii, nu doar cei cu lefurile majorate, vor plăti mai mult.
Fitch numeşte explicit şi cauza dezastrului - pomenile electorale: deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri, spune agenţia. Doar Marcel Ciolacu e fericit cu propriile măsuri luate. După ce agenţia de rating Fitch ne-a retrogradat economia de la stabilă la negativă, Bursa din Bucureşti a deschis - din nou - pe roşu. Iar ratingul negativ ar putea fi doar începutul.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Christian Năsulea, profesor de economie mondială. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:
- Ce înseamnă, în mod concret, pe termen scurt, această retrogradare a României? Cum ne afectează în mod direct economia?
- Trebuie să spunem, pentru început, că momentan vorbim doar de o modificare a perspectivei. Deci nu este vorba despre ratingul propriu-zis, ci doar de perspectiva ratingului pe termen mediu. În acest moment, această revizuire nu este ceva surprinzător. Este, practic, concretizarea a ceea ce spuneam şi noi la nivel local, în momentul în care ne-am dat seama ce s-a întâmplat cu alegerile prezidenţiale în primul tur, tur care acum a fost anulat. Deci în momentul de faţă este vorba doar despre o confirmare şi din partea unei agenţii de rating a faptului că există nişte probleme pe care le cunoşteam fără să vină cineva să ne spună acest lucru. Deci deocamdată nu s-a întâmplat nimic. În situaţia în care, însă, va fi revizuit ratingul de ţară în jos, vom avea probleme multiple, mergând până la imposibilitatea de a finanţa acest deficit foarte mare pe care îl are ţara noastră. Realitatea este că momentan ne plângem de zona deficitului, însă avem de unde să luăm bani, putem să ne împrumutăm în continuare în aşa fel încât să putem să rulăm cu acest deficit. În situaţia, însă, în care ar fi revizuit ratingul de ţară în jos, nu vom mai găsi suficienţi bani pentru un deficit atât de mare.
- Bun, cu nuanţa asta pe care o spuneţi, într-adevăr, nu este o retrogradare, este o revizuire a perspectivei, avem o perspectivă negativă acum. Suntem la un pas de junk. Noi o ştiam, spuneţi, o ştiam la nivel local, dar investitorii străini poate că nu o ştiau atât de bine, nu? Iar această confirmare vine să le, ştiu eu, să le întărească sau să le schimbe nişte planuri. Din punctul acesta, al apetenţei pentru investitorii străini a ţării noastre, se schimbă ceva pe termen scurt?
- Pe termen scurt, din nou, cred că ţara noastră a primit atât de multă atenţie la nivel internaţional în ultimele săptămâni încât şi investitorii străini erau conştienţi în detaliu, de fapt, de problemele pe care le are România, fără să fie nevoie să se uite la aceşti indicatori de la agenţiile de rating, indicatori pe care îi folosesc, în general, ca un fel de barometru foarte aproximativ, în aşa fel încât să-şi dea seama cam în ce direcţie merg lucrurile într-o ţară sau alta. Deci în momentul de faţă cred că lumea este, în continuare, cu ochii pe noi. Sunt anumite companii, anumiţi investitori care cu siguranţă vor urmări în detaliu ce se întâmplă cu alegerile noastre prezidenţiale, atunci când ele vor avea loc din nou. Pentru că iarăşi este foarte important să spunem că următoarea revizuire a ratingului de ţară de la Fitch va avea loc înainte să încercăm noi, din nou, să alegem un preşedinte. Deci va fi imposibil, de fapt, pentru investitori să ia o decizie doar pe baza acestor ratinguri. Oamenii de afaceri, investitorii sunt deja conştienţi de acest lucru şi toată lumea se uită cu interes să vadă dacă vom alege pro-european şi pro-piaţă sau izolaţionist, suveranist, în cele două scenarii fiind, practic, decizii diametral opuse pe care ar urma să le ia investitorii.
- Iar cu privire la dobânzile la care se împrumută România, deja văzusem, la o săptămână după primul tur al alegerilor, că ele crescuseră exponenţial. Abia mai reuşea statul să se împrumute în condiţii normale. Cu această confirmare din partea unei agenţii de rating poate fi folosită această situaţie pentru a duce dobânzile şi mai sus, pentru a forţa şi mai mult?
- Nu e vorba nici măcar de un argument sau de o discuţie pe care o avem cu cineva. Este vorba, pur şi simplu, despre o perspectivă pe care o au finanţatorii datoriei de stat, care este o perspectivă mult mai rea în acest moment, faţă de cum era înainte. Asta înseamnă că, automat, costul creşte destul de tare. Cumva ceea ce s-a întâmplat cu alegerile noastre prezidenţiale ne-a dat un studiu de caz nouă, economiştilor, foarte interesant legat de timpul de reacţie în economia modernă, timp care a devenit extraordinar de scurt. Practic, am văzut creşterea costului finanţării datoriei publice aproape instantaneu. În termen de câteva zile, cel mult, au crescut dobânzile, au crescut costurile finanţării datoriei publice, ceea ce este un alt semnal foarte îngrijorător pentru că ne arată că trebuie să fim foarte atenţi în continuare, având în vedere că ne putem aştepta la o reacţie foarte rapidă şi la o reacţie cu amplitudine foarte mare. Suntem în pragul unei situaţii în care dobânzile la care finanţăm datoria publică a statului român să crească la nişte cote pe care nu le-am mai văzut în trecutul nostru recent cel puţin.
- Cum îl afectează pe George de acasă faptul că statul român se împrumută la nişte dobânzi exorbitante?
- Aici o menţiune foarte importantă de făcut este că acest rating al agenţiei Fitch se referă, de fapt, la statul român. Nu se referă la economia românească în sensul larg al cuvântului, incluzând aici şi ceea ce se întâmplă în sectorul privat. Deci, cumva, vorbim foarte mult despre deciziile investitorilor străini, care se bazează pe aceste ratinguri, însă, în esenţă, ratingul acesta se referă, în principal, la viabilitatea statului român, la posibilitatea statului de a-şi plăti datoriile şi, atunci, la câte de interesant este ca unii investitori să-şi plaseze banii în titluri de stat, în obligaţiuni ale statului român. Deci din acest punct de vedere nu-l influenţează într-un mod atât de total precum s-ar putea crede, pentru că, de bine, de rău, economia românească a mers în continuare, în ciuda deciziilor proaste luate în anumite cazuri de către politicienii români în ultimii doi, trei ani. Economia românească a reuşit să crească, fragil, puţin, dar a reuşit să crească.
- Păi şi, bun, dacă nu mai avem cum să ne împrumutăm sau o facem foarte greu, nu există chiar risc de incapacitate de plată în sectorul bugetar la un moment dat?
- Ba da, cu siguranţă există acest risc şi chiar aici voiam să ajung. Pentru că avem un deficit foarte mare, pentru că avem cheltuieli care depăşesc veniturile, ceea ce se poate întâmpla extrem de rapid într-un scenariu extrem de nefavorabil este să nu mai fie suficienţi bani pentru asigurarea serviciilor esenţiale, necesare în societate. Să nu mai putem să plătim medicii, să nu mai putem să plătim profesorii, să nu ne mai permitem să plătim poliţiştii sau alte categorii de personal care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a statului.
- Cât de aproape suntem de aşa ceva şi cât de aproape am fi, aşa cum s-a vehiculat, de un nou acord cu FMI sau, mă rog, de o nouă supervizare a FMI în cazul în care ne-ar acorda un nou împrumut?
- Din punctul meu de vedere, suntem într-o situaţie foarte interesantă pentru că, în momentul în care vom reuşi să alegem un nou preşedinte, dacă acest preşedinte va fi unul pro-european, care să aducă un guvern pro-european, eventual unul mai capabil decât cel pe care l-am avut până acum, vom fi recompensaţi de către pieţele internaţionale. Statul român va avea un plus de credibilitate pentru că a reuşit să treacă peste această instabilitate care, în conformitate cu majoritatea părerilor la nivel internaţional, este generată într-o măsură foarte mare extern. Deci dacă statul român se dovedeşte a fi rezistent, rezilient, în această situaţie, avem toate şansele să câştigăm încredere şi să fie mai simplu să facem lucrurile în continuare fără să ajungem să apelăm la FMI sau la alte instrumente care aduc cu sine anumite dificultăţi. Însă, în situaţia în care devenim atât de frustraţi, de supăraţi pe politicienii noştri actuali şi pe planurile pe care vor reuşi să ni le propună până la alegeri şi decidem să le dăm o lecţie şi să ne întoarcem către un candidat care să aibă cu totul alte idei decât cele pe care am mers până acum, atunci într-adevăr vom ajunge, probabil, la acord cu FMI, la diverse tipuri de soluţii care ar fi foarte nefavorabile pentru o redresare mai rapidă a ţării noastre.
- Şi aici vine întrebarea care este, cumva, şi una ce ricoşează în politică, dar politica şi economia sunt cumva dependente - Ce fel de soluţie poate să aibă o coaliţie care se va instala în fruntea ţării astfel încât să rezolve şi problema economică şi care, inevitabil, se va face şi cu nişte ajustări pe care oamenii le vor resimţi direct, şi să nu dea muniţie populiştilor care vin şi spun că ei vin la putere şi ne fac litrul de benzină mai puţin de un leu?
- În primul rând sper că am ajuns cumva să înţelegem, mai mulţi dintre noi, că promisiunile care nu sunt susţinute de o idee concretă despre cum se poate realiza o promisiune nu ar trebui să fie ascultate. Sper că alegătorii români nu vor mai pune ştampila pe cineva care doar promite, dar care însă nu are nimic la susţinere, care are o foaie albă în spate în momentul în care întrebi cum se pot face acele lucruri. Dincolo de lucrul acesta, aş spune iarăşi că este foarte important ca politicienii români să înţeleagă că nu mai suntem la nivelul de ţară atât de săracă încât să poată să fie cumpărate voturile cu pomenile electorale tradiţionale, cu o găleată şi un kilogram de mălai. Suntem suficient de dezvoltaţi.
- Păi găleata şi mălaiul şi le-au cumpărat oamenii cu nişte măriri salariale pe care le şi semnalează Fitch-ul în acest raport şi care au dus la deficitul excesiv.
- Eu zic că n-au reuşit să le cumpere, acesta este cel mai important lucru. Au crezut că vor reuşi să convingă alegătorii români cu încă 100 de lei, însă realitatea este că alegătorii români au arătat prin vot că doresc altceva, că vor soluţii reale, că vor soluţii concrete pentru a dezvolta ţara pe termen lung. Şi aici cred că ar trebui să se uite potenţialul viitor guvern, în aşa fel încât să devină mai convingător.
- Aşa cum decontarea vine cu o primă soluţie ipotetică, acest CASS cuplat cu impozitul pe venit, care sigur că ne va sărăci, pentru că se aplică la total, cum vedeţi soluţia aceasta?
- Mi se pare că este o soluţie care, luată la pachet cu celelalte lucruri pe care le propune coaliţia în momentul acesta, revizuirea plăţii CASS pentru anumite categorii sociale şi profesionale, eliminarea CASS de la studenţi, de la pensionarii care se reîntorc în câmpul muncii, cumva s-au gândit că se poate face o reechilibrare acolo, însă sper că în momentul acesta, când discutăm şi în spaţiul public despre această propunere şi ne este foarte clar că ea este dezavantajoasă de fapt, sper să fie tăiată de pe listă, pentru că dezavantajează cetăţenii care muncesc în această ţară şi atunci nu ar trebui să fie luată în calcul. Plus că nu aduce o sumă foarte importantă la buget în aşa fel încât să merite tot deranjul creat pentru alegători.
- Ce fel de soluţii vedeţi dumneavoastră, în afară de creşteri de taxe, pentru anul viitor, ca să mai peticim din deficit?
- Dincolo de eventuale creşteri de taxe, eventuale îngheţări de pensii şi salarii, ceea ce avem nevoie să vedem acum, urgent şi într-o formă care să fie foarte clară şi fezabilă, sunt reducerile de cheltuieli în aparatul de stat. Eu cred că asta aşteptau cetăţenii români de foarte mult timp. Aşteptau să vadă că nu mai există atât de mulţi oameni care sunt privilegiaţi, care câştigă bani nemunciţi, lucrând în posturi la stat care nu sunt necesare sau care sunt, în cel mai bun caz, ineficiente. Nu creează suficientă valoare adăugată pentru costul pe care îl pun asupra sistemului. În momentul în care o să vedem o reformă serioasă în această direcţie, reformă administrativă, de organizare a instituţiilor de stat, putem să începem să dăm credit politicienilor care doresc să continue să guverneze această ţară şi să-i ascultăm mai departe, ca să vedem şi ce alte idei au pentru ajustări mai fine asupra economiei. Însă, din punctul meu de vedere este foarte clar că ajustarea cea mai mare care este absolut necesară este aceasta a cheltuielilor mari, ineficiente ale statului.
