Va ataca Rusia un membru NATO până în 2025? Expert: "Nu sunt capabili să atace nici cea mai mică ţară, Estonia"

Preşedintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul că  - anul acesta - Forţa de Răspuns cu Reacţie foarte Ridicată a NATO poate intra, staţiona sau tranzita ţara noastră pentru pregătirea sau desfăşurarea de operaţiuni militare, dacă va fi cazul! Şeful statului a invocat posibila apariţia intempestivă a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În scrisoarea trimisă Senatului şi Camerei Deputaţilor se mai precizează că această criză ar putea avea implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României. Forţa de Reacţie a NATO poate veni în România în totalitate sau sosesc doar anumite componente ale acesteia. În acest caz, va exista o suplimentare de elemente de comandă-control şi de sprijin. Practic, această forţă va face planificarea operaţională la nivel de strategie şi de operaţiuni. Preşedintele Klaus Iohannis subliniază că Forţa de Reacţie a NATO ar putea ajunge pe teritoriul nostru, din cauza unei serii de crize suprapuse. Din cauza acestora, securitatea mediului international e impredictibila iar starea de conflict la nivel regional si global s-a amplificat, Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare naţională. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Ce înseamnă concret această procedură pe care a amintit-o Preşedintele Klaus Iohannis. Ce se schimbă, ce va aduce la nivel practic? 

Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare naţională: E o lege de aplicare a statutului forţelor internaţionale pe teritoriul României, mai ales a forţelor NATO. În contextul acestei legi Preşedintele este obligat să notifice prezenţa pe teritoriul României a unor forţe străine, asta nu înseamnă declanşarea războiului sau o declaraţie de război în vreun fel. Este un element juridic necesar pentru ca acele forţe odată intrate pe teritoriul României să se bucure de toate avantajele prevăzute de lege privind statutul lor pe teritoriul României. Nu este vorba de o notificare că vine o forţă care să înceapă pe teritoriul României vreun război. Este posibil să apară această mare forţă în contextul exerciţiului pe care îl execută NATO în perioada asta şi care presupune deplasarea a mii de oameni dintr-o parte în alta. Oficialităţile române prin vocea Preşedintelui şi prin vocea unor generali activi sau în rezervă ridică problema aceasta a unui risc. Sunt ameninţări de securitatea naţională pe care le vedem, câmd un stat care are un comportament ostil la adresa noastră începe să se înarmeze, să îşi aducă forţe plasată într-un loc de unde pot începe agresiuni asupra României ş.a.m.d. MAi este şi vulnerabilitatea, adică capacitatea României de a face faţă unei asemenea situaţii. Riscul este un produs al probabilităţii, care este probabilitatea ca ameninţarea să se transforme în agresiune şi care e probabilitatea ca România să facă faţă acelei agresiuni. 

Marius Pancu, prezentator Observator: A crescut riscul faţă de acum 2 ani, de ce a fost nevoie de această notificare acum câns suntem deja la o bună perioadă de la declanşarea invaziei în Ucraina şi nu s-a întâmpla imediat după 24 februarie?

Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare naţională: Rusia nu este capabilă să atace nici măcar Estonia, cea mai mică dintre ţările membre NATO. Nu are capacitatea militară de a ataca vreo ţară NATO. Ei n-au fost în stare în 2020 în februarie să creeze o forţă cu care să cucerească măcar regiunile pe care le voiau ei din Ucraina şi au trebuit să le declare că fac parte din Federaţia Rusă  fără ca să aibă controlul militar asupra lor, după atâţia zeci de mii de morţi şi după atâtea eforturi militare. Rusia are un comportament impredictibil, mai ales din partea preşedintelui Putin care re o personalitate de mic spion de provincie şi a ajuns într-o poziţie în care un om cu o asemenea personalitate decide soarta unei întregi naţiuni în condiţiile în care nimănui nu îi este foarte clar ce are de câştigat, altceva decât controlul asupra elementelor de putere din Federaţia Rusă. 

Putin a avut de câştigat de pe urma acetui război în Ucraina şi lumea se aşteaptă că ar putea la o disperare să atace NATO în ideea în care cu ocazia asta poate să scape, să pună capăt întregii probleme. Din punct de vedere militar Rusia nu are niciun câştig atacând vreun membru NATO. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Vreau să vă transmit ce au schiţat jurnaliştii de la The Telegraph şi să ne spuneţi dacă e ceva aberant sau poate să se întâmple. Un potenţial atac declanşat de Rusia. Ar fi o bătălia în 5 paşi, ar urma să se deruleze până la finalul acestui an. În primăvară, Vladimir Putin ar putea mobiliza 200.000 de soldaţi să lanseze o nouă operaţiune asupra Ucrainei, care nu mai primeşte un ajutor constant din partea Occidentului după re Republicanii din Senat au blocat iarăşi ajutorul propus pentur Kiev, deşi unul dintre membri trasase respectivul acord, apoi în vară Kremlinul ar viza cu atacuri cibernetice Statele Baltice, să genereze nelinişte în jurul etnicilor ruşi, iar în toamnă Moscova ar folosi aceste tulburări drept pretext să organizeze exercitii militare în Belarus, prilej cu care ar putea să întărească militar şi Kaliningradul. În iarnă, Rusia merge mai departe, ar declanşa un conflict în coridorul Suwalki , acesta e o fâşie de teren de 100 de km de-a lungul frontierei polonolituaniene care separă enclava rusă Kalinigrad de Belarus. Putin ar încerca astfel să implice Polonia şi Ţările Baltice, iar următorul pas ar fi chiar confruntarea, punct în care liferul de la Kremlin şi NATO vor ajunge la momentul în care trebuie să decidă dăcă se angrenează într-un război total sau negociază. 

Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare naţională: E o speculaţie. Cateogric, nu avem cum să comentăm speculaţii. Nu este fezabil. Federaţia Rusă are capacitatea să tulbure apele, să producă distrugeri, are capacitatea să facă crime de război, dar nu are capacitatea să ducă un război din care să iasă victorioasă. Lecţia Ucrainei este foarte bună şi pentru noi, Rusia a atacat Ucraina în speranţa că Ucraina se va preda, în speranţa că Preşedintele Zelenski va fugi, în speranţa că mulţi dintre rusofonii din Ucraina vor lupta de partea trupelor ruseşti. Nu s-au întâmpat lucrurile astea şi de aceea vorbeam de calculul greşit. Dar dacă ar fi să atace totuşi într-un fel după scenariul acesta sau altul asemănător, asta ar înseamna ca Vestul să fie pregătit să se predea. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Vreau să vă cer opinia şi cu acest proiect care a stârnit mare vâlvă în spaţiul public, serviciul militar voluntar. Ce credeţi despre asta? Ar face armata faţă 3 zile în cazul unui atac până vin forţele din Vest cu ce avem acum?

Hari Bucur Marcu, expert în politici de apărare naţională: Forţele NATO sunt prezente în România, pentru ce ameninţări sunt iminente. Sunt suficient de multe forţe NATO în momentul acesta în ţară. Sunt comandamente NATO în România. Dacă apar ameninţări, timpul de apărare pentru aceste ameninţări va fi mai lunj decât timpul de pregătire pentru a le face faţă. În 2007 s-a trecut la armata de profesionişti, în momentul ăla trebuia să se facă şi rezerva de profesionişti. Chestii politiciniste pur şi simplu. S-a amânat această componentă de forţă militară care este rezerva armată 17 ani. În momentul de faţă ei o au contribuită într-un anumit fel dar s-a constatat că nu vin voluntarii să se înscrie în armată. Atunci vin unii care nu ştiu ce înseamnă comunicarea publică şi încep să cheme în armată că Românie e atacată şi trebuie să se apere până când să vină NATO.