CAB a respins cererea unui ONG care a dat în judecată SRI, SIE, MAI, STS și Administrația Prezidențială pentru desecretizarea documentelor CSAT

Curtea de Apel Bucureşti respinge cererea APALP de sesizare a Curtii Constitutionale în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe Călin Georgescu

• Cutremur pe scena politică după anunţul PSD că trece în Opoziţie. Un guvern minoritar PNL, USR şi UDMR ar avea 32% în Parlament

Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă cererea Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României Călin Georgescu. APALP a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi DGIPI-MAI.

Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la CAB, în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proces electoral. Dintr-o „eroare materială”, pe site-ul CAB apăruse iniţial şi numele lui Călin Georgescu, în calitate de reclamant.

"Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamantă (n. red - Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice). Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, respinge cererea formulată şi modificată a reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fară calitate procesuală", se arată în soluţia pe scurt a instanţei, citată de news.ro. 

Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţiile lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei, capacităţii de folosinţă a reclamantei, calităţii procesuale active a reclamantei, nulităţii cererii de chemare în judecată şi inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, ca neîntemeiate. "Admite excepţia inadmisibilităţii cererii formulată şi modificată a reclamantei şi pe cale de consecinţă respinge cererea ca inadmisibil", mai menţionează magistraţii CAB.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs în 48 ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 şi cu recurs în termen de cinci zile în ceea ce priveşte excepţiile invocate şi soluţionate.

Iniţial, pe site-ul CAB apăruse ca reclamant, dintr-o "eroare materială", şi numele lui Călin Georgescu, însă ulterior, reprezentanţii instituţiei au corectat greşeala, care e posibil să fi apărut întrucât numele preşedintelui APALP, asociaţia reclamantă, este Cătălin Georgescu. Într-un comunicat de presă, acesta preciza că "nu există nicio legătură de rudenie sau de altă natură cu vreunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României" şi că procesul la CAB a fost deschis înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.

În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti de APALP, reclamantul cerea suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În  6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului "Notelor de informare" ale Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.

"Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online", a subliniat CCR.

Desecretizarea CSAT

Reamintim, CSAT a desecretizat pe 4 decembrie informaţiile primite de la SRI, SIE şi MAI cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale. Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

De asemenea, MAI spune că unii dintre susţinătorii lui Georgescu, implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi, sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei, dând ca exemplu pe liderul unui clan.