Dragoş Săvulescu, la un pas să scape de închisoare. Judecătorii au fost impresionaţi că a fost obligat să stea în casă

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis vineri o contestaţie la executare depusă de omul de afaceri Dragoş Săvulescu şi au anulat condamnarea de cinci ani şi jumătate primită în dosarul retrocedărilor de terenuri din Mamaia, deşi el nu a stat efectiv nicio zi în închisoare.

• Tragere la sorţi Cupa Mondială 2026. România va juca împotriva Austriei, Bosniei, Ciprului şi San Marino în preliminarii

Motivul invocat de magistraţii români este că Dragoş Săvulescu a executat pedeapsa în Italia, acolo unde a fugit pentru a scăpa de condamnare.

"Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul - condamnat Săvulescu Emil Dragoş. În baza art. 598 alin. 1 lit. c) teza a II-a Cpp, constată că sentinţa penală nr. 148/10.07.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 32/A/07.02.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu mai poate fi pusă în executare faţă de contestatorul - condamnat, ca urmare a recunoaşterii şi executării pedepsei în Republica Italiană, potrivit Ordonanţei nr. 6340/30.05.2024 pronunţată de Tribunalul de Supraveghere din Milano. Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 288/2017 din 07.02.2019, emis de Curtea de Apel Bucureşti şi retrage mandatul european de arestare nr. 2 din 08.02.2019. Cu drept de contestaţie, în termen de 3 zile de la comunicare", se arată în decizia instanţei, care nu este definitivă.

Dragoș Săvulescu, la un pas să scape de condamnare

Fost acţionar al Clubului Dinamo, Dragoş Săvulescu a fost condamnat în 2019 la cinci ani şi şase luni de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, însă el a fugit în Italia înainte de pronunţarea sentinţei.

După ce s-a stabilit în Italia, Curtea de Apel din Napoli a respins cererea de extrădare formulată de autorităţile române pe numele lui. De asemenea, el a beneficiat de un decret de graţiere, prin care i-a fost redusă pedeapsa cu 3 ani, iar pentru restul de doi ani şi şase luni a fost aplicată o pedeapsă cu suspendare.

Ulterior, Săvulescu a făcut mai multe demersuri în instanţele din România, pentru ca vineri Curtea de Apel Bucureşti să recunoască faptul că el şi-a executat pedepsa în Italia, chiar dacă cea mai "drastică" măsură a fost să stea o parte din zi în casă, ceea ce i-a afectat "serios libertatea de mişcare".

"Prin Ordonanţa nr. 3057/28.06.2022, Tribunalul de Supraveghere din (...) a decis care sunt obligaţiile pe care a trebuit să le urmeze, acestea afectându-i în mod serios libertatea de mişcare şi de manifestare publică: să se dedice permanent activităţii profesionale comunicate; să nu părăsească locuinţa înainte de ora 8,00 şi să se reîntoarcă acolo până la ora 18,00; să se prezinte în faţa autorităţilor competente de trei ori pe săptămână", se arată motivarea judecătorilor de la CAB, potrivit Agerpres.

Judecătorii români susţin că, dacă nu ar recunoaşte că Săvulescu şi-a executat pedepsa în Italia, acest lucru ar constitui "o ingerinţă în dreptul la libera circulaţie de care se bucură cetăţenii Uniunii Europene".

"În opinia Curţii, este evident că la acest moment executarea pedepsei închisorii de către intimatul - condamnat în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 338/2016 din 30.05.2018 emis de CAB nu mai este posibilă, deoarece executarea a fost preluată de autorităţile judiciare italiene, care au recunoscut sentinţa pronunţată de autorităţile române. O interpretare contrară ar conduce la o adevărată ingerinţă în dreptul la libera circulaţie de care se bucură cetăţenii Uniunii Europene (...) Prin urmare, recunoaşterea de către autorităţile italiene a sentinţei penale emise de autorităţile judiciare române lasă fără efect mandatul naţional de executare a pedepsei închisorii, ceea ce constituie în fapt o împiedicare la executare, în sensul art.598 alin.1 lit.c teza a II a C.proc.pen. Prin urmare, nu pot fi demarate alte demersuri pentru punerea în executare a acestuia, tocmai din perspectiva faptului că prin mecanismul recunoaşterii hotărârii penale române de către autorităţile judiciare italiene, în cadrul procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare, sentinţa penală s-a executat în Italia, în temeiul principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce", se mai arată în motivare.