Reforma pensiilor speciale. Dacă CCR admite sesizările ÎCCJ, România poate pierde banii din PNRR. Vor fi dezbătute pe 26 iulie

Judecătorii au atacat la Curtea Constituţională tăierea pensiilor speciale. CCR va discuta pe 26 iulie sesizările ICCJ în legătură cu legile privind pensiile speciale şi vârsta de pensionare. Magistraţii sunt nemulţumiţi că vor primi indemnizaţii cu 15% mai mici şi că se vor pensioana mai târziu, adică la 60 de ani. Cei care decid, judecătorii de la CCR, beneficiază şi ei de pensii speciale. Legea a fost adoptată miecuri de Parlament, după ani de amânări.

• Crima din Crângaşi, produsă din cauza unui Like dat pe Facebook. Victima încercase să îşi apere fiicele vitrege

Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 26 iulie sesizările ICCJ în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu şi a actului normativ privind creşterea vârstei de pensionare au declarat oficiali ai CCR pentru Agerpres.

Premierul Marcel Ciolacu este conştient de faptul că legea are anumite hibe, dar - dacă va fi respinsă de CCR - va convoca o sesiune extraordinară pentru ca situaţia să se rezolve până în data de 31 august. Altfel, iar vom rata un jalon al PNRR.

România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, a declarat vineri ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

CCR discută pe 26 iulie sesizările ICCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Legea 227/2015 privind Codul fiscal.

Judecătorii arată că sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă. Sub primul aspect, magistraţii spun că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

• caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
• încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului;
• încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă precizează că a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă, respectiv:

• încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept;
• încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 şi ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022;
• încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituţie;
• încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal;
•  încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie.

De asemenea, Instanţa supremă a decis sesizarea CCR şi în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare. Conform ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, judecătorii precizează că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:

• caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării;
• încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
• încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) prin raportare la art. 53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.