Video Legea pensiilor speciale, atacată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, decizional, proiectul legii pensiilor speciale. Au fost înregistrate 209 voturi "pentru", 27 "împotrivă" şi 17 abţineri.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce privește:

I. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023)

Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă:

• Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

• Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

• Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice.

De asemenea, instanța supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituționalitate intrinsecă:

• Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.

• Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.

• Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.

• Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

• Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție.

II. Legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare (PL-x nr.421/2021)

    Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă:

• Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

• Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept.

Proiectul privind pensiile speciale, adoptat în Parlament

Luni, Camera Deputaţilor adoptase acest proiect pentru a se reîntoarce la Senat pe motiv că mai multe amendamente aprobate "generau deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Camera superioară. Senatul a aprobat miercuri aceste amendamente, iar proiectul a fost adoptat în aceeaşi zi, decizional, de Camera Deputaţilor.

Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.

Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.

Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, a precizat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).

Printre cele adoptate, procurorii şi judecătorii se vor putea pensiona până în 2028 în aceleaşi condiţii ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, şi beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizaţia brută şi sporurile din ultima lună de activitate. De aceleaşi condiţii de pensionare prevăzute de legile în vigoare vor beneficia şi pensionarii militari, în următorii cinci ani. Totodată, pensiile mai mari de 4.000 de lei net vor fi impozitate cu 15%. 

Cătălin Predoiu, despre atacarea la CCR a legii pensiilor speciale

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi despre intenţia ÎCCJ de a ataca la CCR legea pensiilor speciale că nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv în a ataca la CCR anumite legi.

"Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului", a spus ministrul Predoiu.

"Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar  sunt curios care sunt motivele", a continuat el. 

"Nu, noi am făcut, cu Ministerul Muncii, evident, care a avut această sarcină, un proiect care a încercat să îmbine toate comandamentele în această chestiune, asupra acestui subiect - şi cele ale PNRR-ului, ale Comisiei Europene, pe baza unui PNRR pe care România l-a asumat acum 2-3 ani de zile, dar în acelaşi timp să respecte şi Statutul. Este important să avem şi sisteme funcţionale, nu numai la cel de justiţie mă gândesc, mă gândesc şi la sistemele de ordine publică, de apărare şi siguranţă naţională, pentru că ar fi absurd să faci o reformă adresată unui stat care nu-şi mai poate menţine sistemele vitale în funcţiune. Deci trebuie aici găsit un optim de către Parlament între aceste comandamente", a spus Predoiu, pecizând că trebuie să îndeplinim şi PNRR şi să menţinem şi sistemele funcţionale",  a răspuns Cătălin Predoiu, întrebat dacă coaliţia de guvernare se teme de o decizie de neconstituţionalitate.

Ministrul a mai arătat că unele măsuri au fost etapizate tocmai pentru a nu bulversa sistemele. "Sunt foarte mulţi beneficiari ai acestor pensii de serviciu care ar putea oricând să plece la pensie şi care ar putea să bulverseze funcţionarea unor sisteme vitale", a explicat Predoiu. 

"Nimeni nu a avut rele intenţii, este un subiect aşteptat de opinia public", a mai afirmat Predoiu. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰