A ignorat furnicăturile, crezând că nu-i nimic serios, dar medicii au anunţat-o pe tânăra de 36 de ani că este pe moarte: "Durerea ne sufocă"

O tânără care simţea furnicături ciudate în zona extremităţilor a fost diagnosticată cu o tumoare cerebrală extrem de agresivă. A pierdut lupta cu boala, după nenumărate încercări şi cu speranţa la un miracol. Sora ei, distrusă de durere, dar bucuroasă că i-a putut fi alături până în ultimul ceas, a hotărât să împărtăşească acesteia povestea pentru a-i avertiza pe alţii în privinţa simptomelor neobişnuite.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

Când Lydia Carfrae-Brohaska din Wakefield, West Yorkshire, a început să aibă furnicături în zona extremităţilor nu s-a gândit la nimic serios. Până la urmă simptomele nu erau nici prea dureroase, nici cunoscute pentru vreo afecţiune gravă. A ignorat senzaţia incomodă până când s-a transformat în înţepături extrem de ciudate la picioare, iar la scurt timp nu şi-a mai putut folosi partea stângă a corpului. Atunci a mers la medic, dar am putea spune că era deja prea târziu.

Simptomele neobişnuite nu au dat nimic de bănuit

În august 2018 medicii au confirmat cel mai rău coşmar: cancer. Lydia avea cancer. Cine s-ar fi gândit la aşa ceva? Erau doar furnicături, nu putea fi nimic serios şi totuşi...

Prognosticul a dărâmat întreaga familie. Lydia ar mai fi avut doar 12-18 luni de trăit. Un Crăciun, poate 2 zile de naştere.

Sora ei, Carrie a rămas cu inima frântă, dar a vorbit despre experiența dureroasă pentru a-i avertiza pe ceilalți despre simptomele neobișnuite ale cancerului şi pentru a-i aduce un omagiu celei pe care o considera „sufletul ei pereche”. Erau o echipă de când se ştiau şi şi-au fost întotdeauna alături una celeilalte, însă destinul avea acum să le despartă pentru totdeauna.

„Aș fi preferat să fi avut 36 de ani cu Lydia decât o viață întreagă cu orice altă persoană – chiar dacă durerea de a o pierde este atât de greu de suportat, ne sufocă. Ea a fost și va fi întotdeauna sufletul meu pereche; iubirea mea în cel mai adevărat și pur sens al cuvântului. Ea a luptat și a dat dovadă de un curaj incredibil; să nu pierzi niciodată o întâlnire, să nu renunți niciodată la speranță, să nu spui niciodată: «Nu mai vreau să fac asta – este prea greu». Lydia a realizat atât de multe în ultimii doi ani. A continuat să se dezvolte, să călătorească, să se întâlnească cu prietenii, să se distreze, a continuat să-și facă amintiri – este și va fi mereu o inspirație pentru noi toți”.

Un tratament experimental şi o fărâmă de speranţă

Lydia a fost diagnosticată cu glioblastom în stadiul 4 – o formă extrem de agresivă de cancer la creier, relatează Daily Mail. Peste 20 de luni, ea deja trecuse prin numeroase serii de chimioterapie și radioterapie, toate efectuate în SUA, deoarece locuia în Texas la acea vreme. A avut de asemenea acces la unt ratament nou, în stadiu de cercetare, care nu este disponibil în prezent în NHS, cunoscut sub numele de tratament Optune. Noul „tratament tumoral” folosește un câmp electromagnetic pentru a trata cancerul și este disponibil pe scară largă în SUA și Germania.

În 2019, după luni de tratament agresiv, testele au început să arate că există îmbunătăţiri, lucru care i-a permis Lydiei să plece în sfârşit în luna de miere, o vacanţă care ar fi trebuit să aibă loc totuşi cu multe alte luni în urmă. Cu multă speranţă şi nerăbdare a pornit într-o croazieră de-a lungul Canalului Panama, împreună cu soțul ei. Din păcate, bucuria nu a durat mult. În aprilie a anului următor medicii au descoperit o nouă tumoare în creierul ei.

„Doctorul ei știa că nu mai era timp. Aveam inima frântă și nu puteam să credem că acesta era începutul sfârșitului”, a mărturisit Carrie.

Ultimul drum spre casă

Carrie și Stu au hotărât în acel moment că Lydia trebuie să se întoarcă acasă, în Marea Britanie, pentru a-și trăi ultimele luni înconjurată de prietenii și familia ei. În 24 de ore de la vestea cumplită despre noua tumoră, au rezervat zborul de întoarcere, i-au împachetat şi sortat lucrurile din apartament, apoi au pornit de la Houston la Heathrow într-o cabină de la clasa I, reuşind să îşi poată aduce şi câinele, Pompei, cu cei.

„A fost o mare ușurare când a ajuns acasă, iar medicii Lydiei ne-au avertizat că starea ei va începe să se deterioreze rapid, așa că a existat doar o mică oportunitate în care să se simtă suficient de bine pentru a putea zbura spre casă. I-am amenajat un pat în seră pentru a sta ziua, astfel încât să poată vedea grădina şi să vorbească cu prietenii prin ferestre. Ne-am jucat cărţi, ne-am uitat la televizor şi am vorbit despre atâtea lucruri. Am fost cu adevărat binecuvântați să petrecem acest timp prețios împreună”, a spus Carrie.

Vineri, 22 mai 2020, Lydia s-a stins din viață în pace, alături de familia ei. O mică sclipire de lumină în toată tragedia a venit din pasiunea ei pentru strângerea de fonduri pentru caritate și pentru NHS, pe care a continuat să o facă până la sfârșitul vieţii.

De atunci, familia ei a continuat lupta pe care o începuse ea și a înființat fundația Lydia's Wish – strângând un total de 15.000 de lire sterline pentru Brain Tumor Research UK.

Carrie spune că sora ei va fi alături de ea pentru tot restul vieții și speră să o facă mândră. „Lyd a fost cu adevărat cea mai bună soră pe care aș fi putut-o cere, dragostea noastră una pentru cealaltă a fost profundă și necondiționată. Este incredibil de important pentru noi toți să creștem atât conștientizarea, cât și finanțarea în cercetarea tumorilor cerebrale, astfel încât alte familii să nu fie nevoite să îndure suferința pe care o avem cu toții. Lydia și-a trăit viața cu grație, foarte mult umor și dragoste, până la sfârșit. Prezența ei îmi va ghida viața ca o forță a binelui și o voi face mândră de mine, așa cum am fost și voi fi mereu, nemăsurat de mândră de ea”, a spus Carrie.

Ce este un glioblastom

Glioblastoamele sunt cele mai frecvente tumori cerebrale canceroase la adulți. Ele cresc rapid și au o probabilitate crescută de răspândire. Cauza glioblastoamelor este necunoscută, dar poate fi legată de genele pacientului dacă mutațiile duc la creșterea necontrolată a celulelor, formând o tumoră.

Tratamentul este de obicei o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea cât mai mult posibil din tumoră, urmată de o combinație de radioterapie și chimioterapie. Poate fi dificil de eliminat întreaga masă, deoarece glioblastoamele se extind în alte regiuni ale creierului. Acestea pot fi elimintate doar prin chimioterapie.

Glioblastoamele sunt adesea rezistente la tratament, deoarece sunt de obicei formate din diferite tipuri de celule. Prin urmare, medicamentele vor ucide unele celule și nu altele. Durata medie de supraviețuire este între 12 și 18 luni.

Doar 20 la sută dintre pacienți trăiesc mai mult de un an și doar trei la sută supraviețuiesc peste trei ani.