De fapt, ce putere avem asupra vieții?

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Am vorbit la Observator despre trei drame în acest weekend: acei tineri care au plecat cu mașina și au murit; femeia și copilul uciși de fostul ei iubit în curtea bisericii; bărbatul care a făcut șoc anafilactic după ce l-a mușcat o albină. Sigur știți despre ce vorbesc. Niciunul dintre cei care nu mai sunt în viață nu a putut face absolut nimic pentru a-și prelungi existența măcar cu o secundă. Cu toate dramele lor, bucuriile, tristețile, grijile, temerile, viață pentru ei s-a încheiat brusc.

Fiecare avea planuri pentru un mâine care n-a mai venit. Așa cum ne facem și noi planuri, cum e firesc, pentru că planurile, dorințele, aspirațiile țin societatea în mișcare, dau sens vieții. Corect? Și-acum aș vrea să merg mai departe, către ceea ce vreau să împărtășesc cu voi prin rândurile astea. Când alergăm prin viață, să nu uităm nicio secundă ce e cu adevărat important. Însăși viață ce ne-a fost dată mai mult decât să fie trăită așa cum înțelegem fiecare dintre noi.

Să nu lăsăm grijile să ne conducă existența, ci în locul lor să punem credința. Să nu lăsăm ura și invidia să ne macine sufletul, ci în locul lor să sădim dragoste chiar și față de cel care greșește. Până și indiferența e mai sănătoasă ca ura. Toate gândurile negative sapă încet, dar sigur, în noi. Până într-o zi când nimic din ce-a fost nu va mai fi contat. Să trăim în armonie cu noi și cu cei din jur, in echilibru cu viață, căci puterea pe care credem că o avem, în realitate, e doar o iluzie.