Cine mai promovează ideea negocierilor de pace în războiul din Ucraina, în afară de Vasile Dîncu - Analiză

Ideea negocierilor de pace între Rusia şi Ucraina, care i-a adus lui Vasile Dîncu demisia forţată de la Apărare, este promovată şi de preşedintele francez Emmanuel Macron, cel pe care fostul ministru l-a dat exemplu când şi-a apărat declaraţia făcută în emisiunea Insider Politic, de la Prima TV. Aceasta în timp ce SUA, UE şi NATO nu susţin negocieri de pace imediate care să implice cedări de teritorii din partea Ucrainei, notează news.ro.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Demisia de astăzi a ministrului Apărării îşi are rădăcinile într-un interviu dat la Prima TV, în 10 octombrie, când a vorbit despre nevoia ca Occidentul să conducă negocieri de pace între Ucraina şi Rusia. „Sigur, e vorba de o negociere complexă. Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia. Singură Ucraina nu va putea să negocieze cu Rusia, deoarece clasa politică din Ucraina în momentul acesta nu poate să îşi permită să-şi asume pierderea de teritorii, o pierdere injustă până la urmă de teritorii. Ar fi o înfrângere prea mare pentru politică”, a declarat Vasile Dîncu, în cadrul emisiunii Insider Politic.

Discursul liderilor NATO, UE şi SUA nu lasă loc negocierilor de pace imediate

Acelaşi Vasile Dîncu s-a apărat, la TVR Info, după ce preşedintele Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă i-au criticat declaraţiile. „Mă uit la declaraţii pe care le-a făcut şi preşedintele Macron şi alţi reprezentanţi ai NATO despre calea diplomatică care nu este niciodată o cale care să fie dată la o parte. Este singura posibilitate, diplomaţia, de a opri violenţele şi conflictul.”, a spus Dîncu.

Emmanuel Macron, invocat de fostul ministru, este printre puţinii preşedinţi europeni care aduc în discuţie ideea negocierilor de pace, în acest stadiu al războiului. „Pacea e posibilă”, a declarat, duminică, 23 octombrie, Emmanuel Macron. „Ucraina e stăpâna destinului său. O pace este posibilă când Ucraina va decide. Pacea nu ar trebui să fie capturată de Rusia. Nimic nu justifică, explică sau legitimează acest război. Pacea se va obţine, cu celălalt, cel care e inamicul acum, în jurul unei mese.”, a declarat Emmanuel Macron.

De altfel, Emmanuel Macron este şi printre puţinii lideri care au vorbit la telefon sau direct cu Vladimir Putin în ultima perioadă. Discursul liderilor NATO, UE şi SUA nu lasă loc negocierilor de pace imediate, atâta vreme cât Ucraina ar trebui să renunţe la teritoriile sale şi să accepte crimele făcute de armata rusă în rândul populaţiei civile. De exemplu, staff-ul preşedintelui american Joe Biden face tot posibilul ca acesta din urmă să nu se întâlnească faţă în faţă cu Vladimir Putin la summit-ul G20, din noiembrie, potrivit Politico. În acelaşi timp, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri, 21 octombrie, că „Statele Unite nu văd nicio dovadă că Rusia ar fi dispusă să pună capăt războiului din Ucraina.”

„SUA vor lua în considerare toate mijloacele de diplomaţie avansată în relaţia cu Rusia, dacă vor vedea o deschidere din partea acesteia din urmă, dar, în acest moment, Moscova nu dă niciun semn că ar fi dispusă să se angajeze în discuţii profunde şi serioase.”, a spus Antony Blinken. La rândul său, şeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în vară, potrivit Radio Europa Liberă că „războiul din Ucraina a devenit unul de uzură şi statele occidentale trebuie să se aştepte la lupte de durată.”

Ucraina vrea negocieri, dar cu alt preşedinte al Rusiei

Stoltenberg a recunoscut că războiul se poate termina doar la masa negocierilor, dar a admis că este decizia Ucrainei când va accepta discuţiile de pace, dat fiind că Rusia va avea pretenţii ca liderii de la Kiev să accepte renunţarea la teritoriile anexate ilegal de Moscova. Liderul NATO a negat că Vestul ar face presiuni asupra Ucrainei să accepte cedarea de teritorii, când a fost întrebat. Pe site-ul NATO, sunt rezumate principalele idei promovate de organizaţie: „NATO condamnă războiul declanşat de Rusia. NATO condamnă anexarea ilegală de teritorii de către Rusia. NATO sprijină integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”.

În privinţa Uniunii Europene, poziţia este similară. În cadrul unei vizite la Kiev, pe 15 septembrie, şefa Comisiei Europene a declarat că „Uniunea Europeană va fi alături de Ucraina oricât de mult timp va fi nevoie”. În discursul său anual, ţinut cu o zi înainte, Ursula von der Leyen a precizat că sancţiunile vor fi menţinute. „Să ajutăm Ucraina costă, dar libertatea e nepreţuită.”, a adăugat şefa Comisiei Europene. Subiectul negocierilor de pace pare să fie, de fapt, o discuţie pur teoretică în care niciuna dintre tabere nu crede. Kremlinul îi acuză pe cancelarul german, Olaf Scholz, şi pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, că „n-au nicio dorinţă să participe la o mediere în negocieri de pace în Ucraina.”

”În ceea ce-i priveşte pe domnii Macron şi Scholz, ei nu manifestă, în ultima vreme, nicio dorinţă de a asculta poziţia părţii ruse şi de a participa la vreun fel de eforturi legate de mediere”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. La rândul său, Volodimir Zelenski a spus că Ucraina e dispusă să reia discuţiile doar cu un alt preşedinte al Rusiei, cele cu Vladimir Putin fiind imposibile.