Deciziile majore luate la summit-ul NATO de la Bucureşti. Alianţa va întări sprijinul acordat Ucrainei în lupta cu invazia ruşilor

Summit-ul NATO de la Bucureşti, care a înfuriat Moscova, s-a terminat cu concluzii dure. Alianţa va spriji Ucraina până va câştiga războiul cu Putin şi va trimite ajutoare substanţiale, dar nu cele dorite de Kiev. Ministrul de externe ucrainean a cerut rachete americane Patriot, cele mai scumpe şi eficiente arme anti-aeriene din lume. În timp ce la Bucureşti diplomaţii discutau solicitarea, Rusia lansa ameninţarea: NATO devine ţintă! 

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Antony Blinken, secretar de stat american: Am încheiat 2 zile de întâlniri foarte puternice aici la Bucureşti cu aliaţii NATO. 

Prima concluzie a summitului NATO de la Bucureşti: Alianţa întăreşte sprijinul acordat Ucrainei în lupta cu invazia ruşilor. Ucrainenii vor primi cantităţi mai mari de combustibil şi generatoare. 

Antony Blinken, secretar de stat american: Hotărârea de a sprijini Ucraina este de fier până când Ucraina va câştiga. În ultimele săptămâni, Rusia a bombardat mai mult de un sfert din sistemul de energie lăsând în frig milioane de oameni şi în întuneric. 

Discuţii despre investiţii în fabricile vechi din Cehia, Slovacia şi Bulgaria

În interiorul NATO s-ar discuta şi despre investiţii în fabricile vechi din Cehia, Slovacia şi Bulgaria, pentru a porni producţia de obuze din era sovietică pentru artileria Ucrainei. Kievul cere, însă, mai mult, acum. Vrea apărare aeriană. A spus-o clar prin vocea ministrului de externe a cerut sisteme Patriot şi Hawks.

Dimitri​ Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei: Cel mai bun mod în care sistemul energetic ucrainean poate fi salvat este să ne fie furnizate sisteme aeriene, muniţie pentru a apăra sistemul de atacurile ruseşti. 

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Despre a livra sisteme noi, ca sistemele Patriot - pentru că discutăm despre asta acum -  trebuie să ne asigurăm că livrăm sisteme care pot fi implementate.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu am vorbit de un anumit tip de sistem de apărare antiaeriană, ci am vorbit de nevoia de a avea o apărare cât mai cuprinzătoare, dar şi sincronizată cu reconstrucţia sistemului energetic.

Dacă ar livra rachete patriot Ucrainei, NATO riscă să pună paie pe foc în relaţia cu Rusia care a ieşit deja la atac, după ce ministrul de externe al Ucrainei a cerut rachete la summit-ul NATO de la Bucureşti. 

"Dacă NATO livrează fanaticilor din Kiev sisteme Patriot, aşa cum Stoltenberg a sugerat, împreună cu personalul NATO, ei vor deveni imediat ţinţă legitimă pentru forţele noastre armate", a declarat Dmitry Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.  

Şeful NATO nu a părut impresionat de ameninţările Moscovei. 

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: Să ne asigurăm că Ucraina câştigă. Pentru asta trebuie să ne mobilizăm cât mai mult posibil când vine vorba despre sprijinul militar şi economic. 

Jens Stoltenberg a spus clar - Ucraina nu are şanse să intre în NATO dacă nu câştigă războiul. Nu la fel stau lucrurile pentru Suedia şi Finlanda - ele se apropie de ratificarea aderării la Alianţa Nord Atlantică. 

Veşti bune pentru Republica Moldova, Bosnia Herţegovina şi Georgia

Veşti bune au primit şi Republica Moldova, Bosnia Herţegovina şi Georgia, care au participat în premieră, la o întâlnire NATO. Cele 3 ţări vor fi sprijinite de aliaţi.  

Larisa Bernaschi, reporter Observator: Prima reuniune a miniştrilor de externe aliaţi pe care România o găzduieşte a adus la Bucureşti nu doar lideri importanţi, ci şi jurnalişti extrem de mulţi. Doar pentru acest eveniment au fost acreditaţi aproximativ 250-300 de jurnalişti străini şi români. 

Separat de summit-ul NATO, ministrul de externe Aurescu s-a întâlnit cu Dimitri Kuleba, unde pe lângă subiectele legate de război au adus în prim plan şi probleme mai vechi. 

Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României: Am reamintit solicitarea pe care o avem de ceva vreme cu privire la recunoaşterea inexistenţei aşa-zisei limbi moldoveneşti şi care va permite tuturor românilor să studieze în limba română.

Este poate cea mai tranşantă reacţie a ministrului de la Bucureşti vis-a-vis de drepturile minorităţii române din Ucraina.