Demisia lui Klaus Iohannis. Ce atribuţii va avea Ilie Bolojan ca preşedinte interimar

Decizie fără precedent în politica românească! Klaus Iohannis şi-a dat demisia şi va pleca miercuri de la Cotroceni, după mai bine de 10 ani de mandat. Este primul şef de stat din istoria ţării care renunţă la funcţie. Susţine că face asta pentru a salva România de criza care ar fi urmat dacă ar fi fost suspendat din funcţie de Parlament, cum cere Opoziţia. Până la alegerile din luna mai, preşedinte interimar va fi liderul Senatului, lIlie Bolojan, care va avea, însă, atribuţii limitate.

• Mutări politice după demisia lui Iohannis. Garanţia cerută de Ciolacu liberalilor, pentru a nu rupe Coaliţia. DETALII la Observator 17:00
• Demisia lui Iohannis, pe prima pagină a publicaţiilor internaţionale. Ruşii scriu că "decizia a fost determinată de mișcarea partidelor de extremă dreapta"

"Demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România", a declarat Klaus Iohannis. Anunţul demisiei a venit la câteva ore după ce Parlamentul aprobase votul pentru suspendarea din funcţie a lui Klaus Iohannis. Preşedintele a spus că vrea să evite un referendum care ar fi divizat societatea în prag de alegeri. "Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidenţiale care vor veni. Nu se va mai discuta despre cum va merge România mai departe. Candidaţii nici măcar nu vor putea să-şi prezinte ideile în acest amalgam negativ", a declarat Klaus Iohannis.

E prentru prima oară în istoria României când un preşedinte îşi dă demisia

Este prentru prima oară în istoria României când un preşedinte îşi dă demisia. "Este o victorie a extremei drepte. Poziţia de preşedinte al României a fost, practic, compromisă. Ea va fi foarte greu de reconstruit după mai 2025. Suntem într-o criză de regim, într-o criză instituţională gravă", a declarat Cristian Pîrvulescu, analist politic. Reacţiile politice au mers de la reţinere la exuberanţă, după anunţul demisiei. "Nu sunt un mare fan al preşedintelui Klaus Iohannis, nu l-am votat niciodată. M-a numit premier pentru că a fost obligat de Constituţie", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României. "Categoric, da, această demisie era preferabilă unei proceduri de suspendare care ar fi pus ţara într-o situaţie mult mai complicată", a declarat Emil Boc, vicepreşedinte PNL.

"Sper să ridice o parte din presiunea din societate. Şi dintr-o temă falsă, repet, că noi nu discutăm în campania asta electorală dacă a fost bine sau nu ce a făcut domnul Iohannis, ci ce avem de gând să facem mai departe", a declarat Crin Antonescu, candidatul coaliţiei. "Iohannis este cea mai mare jignire a poporului român din vremea noastră. În sfârşit acest capitol se încheie", a declarat Anamaria Gavrilă, preşedinte POT. După demisia lui Iohannis, preşedintele senatului, Ilie Bolojan, va deveni preşedinte interimar. Liderul PNL a refuzat să facă orice comentariu.

Ca preşedinte interimar, Ilie Bolojan va avea anumite limitări. Nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniţia referendumuri şi nici nu poate desemna un premier nou. "Dacă în societate va exista o masă critică în favoarea domnului Bolojan, nu putem exclude, chiar dacă astăzi şansele sunt scăzute", a declarat Valeriu Turcan, analist politic. Deocamdată, niciun reprezentant al Coaliţei nu spune că ia în calcul un astfel de scenariu. "Nu va candida domnul Bolojan. Candidatul Coaliţiei este Crin Antonescu", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României. "Prezenţa domnului llie Bolojan, de bun augur în opinia noastră, ca preşedinte interimar la Cotroceni, nu are nicio influenţă, nu afectează cu nimic decizia partidului Naţional Liberal, că vorbim de domnul Bolojan acum, de a susţine un candidat, luată deja", a declarat Crin Antonescu, candidatul coaliţiei.

Cele două mandate consecutive ale lui Klaus Iohannis au fost marcate de controverse. Proiectul România Educată pe care l-a iniţiat nu a avut succes. Rata de anafabetism funcţional afectează în continuare peste 40% dintre elevii care termină gimnaziul în România. Tot în timpul mandatelor, un tribunal a decis că Iohannis poate fi executat silit pentru venituri încasate ilegal din chirii. De asemenea, a fost îndelung criticat pentru călătoriile în ţări exotice. România a mai avut doi preşedinţi interimari după 1989. Nicolae Văcăroiu, în 2007 şi Crin Antonescu, în 2012. Amândoi i-au ţinut locul lui Traian Băsescu, suspendat din funcţie de parlament.