Klaus Iohannis, întrebat dacă renunţă la cursa pentru şefia NATO: Vă spun mâine după CSAT

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o conferinţă de presă alături de omologul său italian, Sergio Mattarella, la Palatul Cotroceni. Întrebat dacă va continua să candideze la şefia NATO, în condiţiile în care doar România i se mai opune lui Mark Rutte, şeful statului a declarat că joi, după şedinţa CSAT, va veni cu lămuriri pe această temă. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

"Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice, dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veți fi informați pe deplin. Considerați că acesta a fost un non-răspuns și o amânare", a declarat Iohannis.

Doar România i se mai opune lui Rutte

Viktor Orban a anunţat oficial că a decis în final să-l susţină pe Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO. În schimbul susţinerii, premierul olandez a promis Ungariei că va putea refuza să participe la misiunea NATO pentru Ucraina. Doar România i se mai opune lui Mark Rutte la șefia NATO.

"În urma recentelor alegeri europene, unde maghiarii au votat în număr mare pentru pace am ajuns la un acord important cu NATO. Am convenit că niciun soldat ungur nu va lua parte la activitățile NATO din Ucraina și că nu vor fi folosite fonduri maghiare pentru sprijinirea Ucrainei. Următorul nostru pas în această săptămână a fost să ne asigurăm că acest acord poate rezista testului timpului.

După întâlnirea de ieri de la Bruxelles, premierul Mark Rutte a confirmat că sprijină pe deplin acest acord și că va continua să facă acest lucru, dacă va deveni următorul secretar general al NATO. Având în vedere angajamentul său, Ungaria este pregătită să susțină cererea premierului Rutte pentru funcția de secretar general al NATO. Mark Rutte m-a asigurat, de asemenea, că scopul său în calitate de secretar general al NATO va fi să trateze pe toți aliații cu același nivel de înțelegere și respect", a transmis Viktor Orban.

Ce i-a cerut Orban lui Rutte

Totodată, Mark Rutte a confirmat că, dacă devine secretar general al NATO, Ungaria nu va fi obligată să participe la activităţile Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina, prin urmare, având în vedere acest angajament, Ungaria este pregătită să-l susţină, a precizat Orban, care a avut luni o discuţie la Bruxelles cu premierul interimar olandez.

Orban a refuzat până în prezent să-l susţină pe Rutte, motivându-şi refuzul printr-o declaraţie a acestuia din urmă cu trei ani, când premierul olandez a spus că Ungaria trebuie să fie "pusă în genunchi" şi că această ţară ''nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană'', după ce Ungaria a adoptat o lege de protecţie a minorilor care interzice în şcoli materialele despre homosexualitate.

Mai devreme marţi, noul preşedinte slovac Peter Pellegrini a anunţat că Slovacia va susţine candidatura lui Rutte, dar i-a cerut acestuia în schimb sprijin pentru asigurarea apărării antiaeriene a Slovaciei, ţară ce a rămas complet fără protecţia spaţiului său aerian după ce guvernul care a precedat actualului executiv condus de Robert Fico a donat Ucrainei singurul sistem antiaerian S-300 de care dispunea.

Subliniind că Slovacia şi-ar fi dorit un secretar general al NATO mai apropiat "geografic" de Europa Centrală şi de Est, precum preşedintele român Klaus Iohannis, care de asemenea candidează, preşedintele slovac a mai precizat că i-a cerut lui Rutte să aibă în vedere principiul geografic în ocuparea posturilor la nivelurile inferioare celui de secretar general al NATO. Odată ce a primit sprijinul Slovaciei şi Ungariei, Rutte mai are nevoie doar de susţinerea României pentru a obţine consensul asupra numirii sale în postul de secretar general al NATO.