Record NATO: 23 de ţări, inclusiv România, ating ținta de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare în 2024
Un număr record de 23 de țări NATO, între care și România, depășesc în acest an ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, arată cel mai nou raport al Alianței. Suma totală este dublă față de acum patru ani. Potrivit unui raport anterior publicat de NATO pe 14 martie 2024, România a cheltuit pentru Apărare în 2023 doar 1,6% din PIB, deşi a fost alocat un procent de 2,5.
Potrivit unui nou raport al alianţei, 23 de ţări se conformează, faţă de 18 cât se estima anterior, în februarie. Cifrele indică o creştere a cheltuielilor militare cu 17,9% pentru aliaţii europeni şi Canada. Potrivit Politico, Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre statele care au atins pentru prima dată obiectivul de 2%.
Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12%, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%). România apare în document cu 2,25%. Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt printre ţările cu cele mai mici cheltuieli.
Record NATO: 23 de ţări, inclusiv România, au atins ținta de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în acest an
NATO
Stoltenberg la Casa Albă: Peste 20 de state membre îndeplinesc obiectivul NATO
- Ce înseamnă schimbarea de comandă a grupului de luptă NATO de la Cincu. Misiunea, condusă de un contingent francez
- "Atâta vreme cât există arme nucleare, rămânem o alianţă nucleară". NATO ar putea desfăşura arme nucleare...
- Imagini de la exercițiile militare de la Capul Midia. O rachetă Patriot trasă ne costă 4 milioane de dolari
Peste 20 de state membre ale NATO vor atinge anul acesta obiectivul de a aloca apărării 2% din produsul intern brut, a declarat luni la Washington secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, potrivit dpa şi AFP, citate de Agerpres.
"Asta este bine pentru Europa şi bine pentru America", a spus Stoltenberg într-un discurs, adăugând: "în special având în vedere că mulţi din aceşti bani suplimentari se cheltuiesc aici, în Statele Unite. În ultimii doi ani, peste două treimi din achiziţiile europene pentru apărare au fost făcute de la firme din SUA", prin contracte în valoare de peste 140 de miliarde de dolari, a arătat el.
Ţările din NATO s-au angajat din 2006 să aloce cel puţin 2% din PIB pentru apărare, însă numai câteva au atins în trecut acest obiectiv, ceea ce - observă dpa - a provocat iritare în SUA, principala putere aliată. După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, alianţa a convenit că nivelul de 2% trebuie să fie un minim.
Fostul preşedinte american Donald Trump, care candidează din nou în 2024, a criticat dur aliaţii care nu îndeplinesc cerinţa respectivă. În campania electorală, el a afirmat că dacă ajunge din nou la Casa Albă Statele Unite nu vor acorda niciun sprijin aliaţilor care nu alocă suficiente fonduri pentru forţele armate, chiar dacă ar fi atacaţi de Rusia.
Actualul preşedinte, democratul Joe Biden, care l-a primit pe Stoltenberg în Biroul Oval, a reacţionat la creşterea cu 18% a bugetelor militare, menţionată de acesta, subliniind că este vorba de "un record". Se aşteaptă ca obiectivul bugetar să fie îndeplinit în primul rând de Polonia, cu cheltuieli militare de 4,12% din PIB, şi Estonia, cu 3,43%, peste nivelul de 3,38% estimat pentru SUA.
Sub pragul de 2% se află ţări cum ar fi Spania, Slovenia şi Luxemburg, care alocă apărării sub 1,3%, apoi Belgia cu 1,3%, Canada cu 1,37%, Italia (1,49%) şi Portugalia (1,55%). Germania va ajunge la 2,12%, după ce Berlinul şi-a asumat anul acesta, pentru prima dată, obiectivul valabil pentru toate statele din NATO. Ca sumă absolută, se estimează că SUA vor cheltui anul acesta pentru apărare 968 de miliarde de dolari, mai mult decât dublul totalului alocat de restul aliaţilor.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰