Klaus Iohannis, preocupat de migraţia necontrolată, în cazul unui război în Ucraina: "Trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu"

Președintele Klaus Iohannis a declarat la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării că tensiunile din Ucraina ridică probleme de natură militară, economică, energetică, dar şi în privinţa migraţiei necontrolate. Preşedintele a menţionat de asemenea că România este pregătită să primească mai multe trupe aliate pe teritoriul ei.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Principalele declaraţii făcute de Klaus Iohannis

• Am încheiat şedinţa CSAT în care am abordat situaţia de securitate din zona extinsă a Mării Negre şi de pe flancul estic al NATO;
• Am examinat măsurile privind dezolvatarea capacităţii de răspuns la noile provocări a mediului de securitate;
• Am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate;
• România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil;
• Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina şi nici măcar doar despre securitatea europeană, ci despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic;
• În aceste momente este important ca la nivelul NATO şi al UE să dăm dovadă de unitate şi solidaritate;
• Vreau să subliniez, avem un dialog permanent la toate nivelurile în cadrul NATO, cu SUA, în cadrul OSCE şi în cadrul UE. Escaladarea tensiunilor şi consolidarea prezenţei militare a Rusiei în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţionale;
• Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici;
• De asemenea, acţiunile recente ale părţii ruse, prin propunerile din decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil paramentrii arhitecturii europene de securitate;

Klaus Iohannis, despre ce scenarii sunt luate în calcul

• În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării şi aprofundării folosirii tacticilor hibride care complică situaţia de securitate, inclusiv din perspectiva capacităţii de reacţie;
• Am analizat o gamă întreagă de acţiuni potenţiale, de la atacurile cibernetice, care pot viza instituţii critice, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice;
• România a susţinut şi continuă să susţină abordarea actuală, de la nivel euroatlantic. Am fost foarte activi implicaţi în adoptarea deciziilor aliate, prin prisma poziţionării noastre strategice;
• Dialogul diplomatic trebuie să aibă un loc primordial în detensionarea situaţiei actuale şi este important ca acesta să continue;
• Alături de aliaţii şi partenerii noştri am transmis mesaje clare care să sublinieze ataşamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale şi a valorilor spaţiului euroatlantic din care facem parte;
• Reiterăm susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi a celorlalţi parteneri estici;
• Trebuie să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue partea dialogului;
• Consolidarea prezenţei militare aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în ţara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar şi pentru securitatea alianţei în ansamblul său;
• Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune;

Klaus Iohannis, despre găzduirea trupelor aliate în România

• Salut și cu acest prilej mesajele clare transmise inclusiv public de către Președintele Statelor Unite, Joseph Biden, și de către Președintele Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței – parteneri strategici ai României – de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune;
• Am spus-o constant și repet că suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru;
• De altfel, în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri;
• În paralel, la nivelul Uniunii Europene, discutăm aprofundat despre o serie de măsuri restrictive, adică sancțiuni, care, așa cum am decis la Consiliul European din decembrie, vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Federația Rusă, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei. Este vorba despre o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă;
• În acest sens, am decis în ședința CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înțeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii. Cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român;
• Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar;
• De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024;
• România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă;
• Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor.

Trimite România soldaţi în Ucraina?

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, declara înaintea CSAT de miercuri se află impactul unui posibil conflict în Ucraina asupra României, atât impactul economic, privind rezilienţa generală a societăţii şi impactul asupra opiniei publice.

Pentru ce a fost convocat CSAT

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT au fost incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

”Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni”, se arată într-un comunicat al Președinției de vineri.

Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la:

• Situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO;

• Măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.

Presedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, vinerea trecută, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, pentru a discuta situaţia de securitate de pe Flancul Estic al NATO. Ministerul rus de Externe a afirmat că între garanţiile pe care Rusia le cere Occidentului pentru securitatea sa se află o retragere a forţelor NATO din România şi Bulgaria, relatează Reuters.

Ministerul Afacerilor Externe a respins ca fiind inoportune şi lipsite de orice fundament declaraţiile ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

„Solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, arată instituţia.

Totodată, ministrul Apărării Vasile Dîncu a declarat că nu este cazul ca România să intre în război şi că NATO, în cazul unei intervenţii în Ucraina a Federaţiei Ruse, nu va reacţiona militar, aşa cum au anunţat deja oficialii Naţiunilor Unite.

„Nu este nevoie în acest moment să ne pregătim pentru război, dar atunci când ai un conflict la graniţă sau în apropierea ta trebuie să te pregăteşti întotdeauna pentru că sunt multe efecte adverse aici, care influenţează şi situaţia României”, a afirmat Vasile Dîncu.