Legea care prevede pedepse mărite pentru pedofili, atacată de Guvern la CCR pe motiv că e discriminatorie

Guvernul condus de Ludovic Orban a atacat la Curtea Constituțională legea care majorează pedepsele pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor, pentru că ar fi discriminatorie. Deputatul Oana Bîzgan, inițiatoarea legii, spune că decizia Guvernului ridică multe semne de întrebare.

• A murit Mircea Diaconu. Actorul avea 74 de ani și suferea de o boală grea

• Legea a fost adoptată pe 30 iunie de Camera Deputaților
• Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul neafiliat Oana Bîzgan

Legea a fost adoptată pe 30 iunie și, pe lângă creșterea pedepselor, elimină prescripția pentru pedofilie, despre care Guvernul susține că încalcă prevederile constituționale pentru că este discriminatorie față de infracțiuni similare.

Executivul arată în sesizarea făcută la CCR de o decizie a Curţii din 2003, prin care a statuat că diferenţa de tratament trebuie să aibă la bază justificări obiective, astfel încât să nu încalce articolul 16 din Constituţie, care se referă la egalitatea de drepturi.

„Amintim că, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a statuat că o diferenţă de tratament trebuie să se bazeze pe justificări obiective şi rezonabile pentru a nu reprezenta o încălcare a art. 16 din Constituţie: «Acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii în care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlul exemplificativ Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003). (...) Principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite»”, potrivit sesizării.

De asemenea, Guvernul aduce în discuţie şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care spune acelaşi lucru.

„În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă”, conchide sursa citată.

Ce prevede legea care mărește pedepsele pentru pedofili

Pe 30 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege al deputatului neafiliat Oana Bîzgan prin care au fost mărite pedepsele pentru infracţiunile sexuale.

„Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

De asemenea, este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când: „fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care convieţuieşte cu victima; apta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viaţa victimei în orice alt mod”.

Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când faptele au fost comise faţă de un minor în sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor.

Cum justifică Guvernul atacarea legii la CCR

Guvernul argumentează că reglementarea încalcă Legea fundamentală deoarece „instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile”.

„Legea, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, ridică unele probleme de constituţionalitate, după cum urmează:

Pct. 1 şi 2 ale art. I al Legii prevăd modificarea art. 153 din Codul penal, privind prescripţia răspunderii penale şi art. 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, în sensul instituirii imprescriptibilităţii răspunderii penale pentru faptele de viol (art. 218 din Codul penal) şi act sexual cu un minor (art. 220 din Codul penal).

Această reglementare poate ridica probleme din perspectiva raportării la art. 16 din Constituţie întrucât instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile. Astfel, soluţia legislativă aleasă pare arbitrară şi discriminatorie faţă de persoanele care săvârşesc infracţiuni de viol sau act sexual cu un minor, infracţiuni pentru care va opera imprescriptibilitatea răspunderii penalee, în timp ce alte fapte de o gravitate cel puţin egală şi de natură similară vor fi în continuare supuse curgerii termenelor de prescripţie.

Este adevărat că infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale au un specific aparte şi că, din cauza traumelor provocate victimelor, în multe cazuri trece o perioadă considerabilă de timp până când acestea pot aduce la cunoştinţa organelor judiciare fapta comisă, iar din această perspectivă s-ar putea justifica şi introducerea unor termene de prescripţie prelungite pentru faptele contra libertăţii şi integrităţii sexuale.

Chiar şi cu luarea în considerare a acestor aspecte însă, din perspectiva autorului infracţiunii, ar putea şi discutabilă aplicarea unui tratament diferit faţă de autorii unor alte infracţiuni pedepsite de legea penală la fel de aspru (enumerăm cu titlu de exemplu fapte precum cele de corupţie, tortură, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, trădare).

Cu atât mai mult însă nu poate fi justificată în mod obiectiv şi rezonabil diferenţa de tratament faţă de autorii unor infracţiuni de aceeaşi natură, susceptibile a avea un efect similar asupra victimelor şi prin urmare a produce acelaşi decalaj în sesizarea organelor judiciare”, arată sesizarea formulată de Guvern la CCR.

Deputatul Oana Bîzgan, inițiatoarea proiectului, reacție la acțiunea Guvernului

Inițiatoarea proiectului de lege, deputatul neafiliat Oana Bîzgan, a scris pe Facebook că Ludovic Orban este răspunzător pentru „uscăciunile” din ograda PNL, care au ales să atace această lege.

„Una dintre cele mai importante lecții din acest mandat a fost asta: nu contează numele partidului, ci contează oamenii din interior cu care lucrezi. În partide și în administrația publică există oameni onești, care vor să miște lucrurile, dar ˝orice grădină are uscăciuni˝.

Desigur, importanți sunt atât liderul, cât și oamenii în care alege să își pună încrederea. Pentru că ei vor dicta mersul drumurilor. Și vedem asta la toate partidele, noi sau vechi. Nu știu exact în ce oameni alege domnul Orban să își pună încrederea, pe unii dintre ei îi apreciez și îi stimez, dar cu siguranță și dumnealui știe că PNL nu își permite o bilă neagră de la popor, mai ales că urmează două runde electorale extrem de importante.

Dar fiecare lider este răspunzător și pentru ˝uscăciunile˝ din ogradă. Inclusiv pentru această decizie. Să ataci la CCR o lege care ridică pedepsele minime pentru prădătorii sexuali ridică multe semne de întrebare. Am încă speranța ca domnul Orban va lua deciziile corespunzătoare cu privire la acest “demers al MJ-ului”. De când am depus această lege am avut zeci de discuții cu reprezentanții MJ, cu experții din domeniu. Întotdeauna procesul era același: “așa e făcut Codul Penal, așa trebuie să rămână”, “nu putem spune că violul este mai grav ca omorul” etc. Și după luni bune de lucrat cot la cot cu ei și cu echipa mea, am reușit să scoatem o formă acceptabilă și susținută de MJ.

Aceasta a trecut de Parlament și a mers la promulgare. Doar că MJ a mai avut ceva de spus: că discriminăm pedocriminalii și violatorii. Și va trebui să așteptăm decizia CCR, la finalul lunii septembrie. Vă las pe voi să citiți motivarea, pentru că orice discuție de cine ce a zis este atât, o discuție. Între timp, pedocriminalii și infractorii sexuali știu că pot face victime oriunde și oricând, pentru că oricum primesc cu ˝suspendare˝. Asta dacă sunt prinși”, a scris Oana Bîzgan.