Ludovic Orban: Vom îmbunătăți PNRR. Cum trebuia să explice ministrul Ghinea planul pentru irigații refuzat de C.E.

Ludovic Orban a oferit lămuriri cu privire la criticile venite din partea partidului pe care îl conduce la adresa ministrului Cristian Ghinea, pe care unii membrii PNL îl consideră vinovat după ce Comisia Europeană a avut obiecţii în privinţa unora dintre punctele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă depus de România.

• Val de ger peste România. Unde se vor întregistra aproape -10 grade

• Cristian Ghinea este considerat vinovat de unii lideri PNL că n-a știut să explice „tehnic” elemente din PNRR

Ludovic Orban a declarat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi adaptat la observaţiile Comisiei Europene, astfel încât să fie îmbunătăţit şi aprobat cât mai repede posibil. El a menţionat că modul în care au fost transmise în opinia publică obiecţiile Comisie Europene nu este tocmai cel corect.

„Toate planurile naţionale de rezilienţă au fost confruntate în cursul negocierilor cu Comisia Europeană cu observaţii, puncte de vedere, sunt anumite lucruri pe care Comisia consideră că trebuie pregătite mai serios, sunt anumite tipuri de finanţări în care Comisia a exprimat puncte de vedere şi a pus nişte întrebări. Este un document care este supus îmbunătăţirii şi urmează să dezbatem în coaliţie şi la nivel guvernamental îmbunătăţirea acestui plan naţional, astfel încât să corespundă exigenţelor Comisiei Europene”, a spus Orban după şedinţa Biroului Executiv al PNL.

Liberalii dau vina pe Ghinea pentru PNRR

Mai mulți lideri PNL l-ar fi criticat pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, că nu a știut să explice date tehnice la Bruxelles, mai ales în privijnța sistemului de irigații, pentru care Comisia Europeană a anunțat că nu va oferi finanțare. Lui Ghinea i s-a reproșat în special că nu a fost însoțit de un ministru care să știe să explice datele tehnice. 

„Discuţia a fost legată de fiecare subiect în parte, că trebuie asigurat suport tehnic din partea ministerelor de linie în cursul negocierilor atunci când există anumite cereri precizatoare sau anumite puncte de vedere care sunt exprimate de la nivelul Comisiei Europene", a afirmat Orban.

Preşedintele PNL a subliniat că obiectivul este ca PNRR să fie adus într-un termen cât mai scurt posibil "în canoanele" stabilite de Comisia Europeană. „În anumite puncte unde au existat rezerve la nivelul Comisiei Europene să îmbunătăţim argumentaţia şi susţinerea proiectelor pe care noi le considerăm importante pentru România a fi finanţate prin PNRR. (...) Nu numai pe irigaţii. Sunt discuţii legate de cele 600 de milioane pe care noi ne-am propus să le alocăm pentru înfiinţarea de distribuţii de gaz, unde au existat discuţii tehnice care trebuie clarificate privitoare la utilizarea hidrogenului în aceste reţele de gaz, chestiuni tehnice care pot fi soluţionate.

În privinţa legată de investiţiile în sistemele de irigaţii, anul trecut am avut secetă şi am văzut ce înseamnă vulnerabilitatea agriculturii româneşti la astfel de situaţii extreme. Ne-am confruntat cu secetă şi este evident pentru oricine că este necesar să facem investiţii în sistemul de management al apei, care cuprinde nu numai irigaţiile, cuprinde desecări, drenaje şi alte investiţii care sunt necesare. Problema este să convingem la nivelul Comisiei Europene că aceste proiecte tehnice pe care le utilizăm nu afectează mediul, ci dimpotrivă, au un efect favorabil asupra mediului, plus ele sunt legate de un obiectiv foarte important, securitatea alimentară, care trebuie asigurată chiar în condiţiile în care schimbările climatice pot să afecteze producţiile agricole", a mai spus Orban.

Negocierile de la Bruxelles, condiție pentru Ghinea?

Preşedintele PNL a fost întrebat şi dacă mandatul ministrului Ghinea este condiţionat de succesul negocierilor de la Bruxelles. „Elaborarea PNRR este un efort comun, care este făcut de Guvern, dar nu numai de Guvern, au fost implicaţi foarte mulţi actori sociali, instituţionali, autorităţile locale, organizaţii profesionale, patronale în elaborarea acestui plan şi implicit vor fi implicate în continuare, astfel încât să punem pe masa Comisiei un PNRR care să fie extrem de benefic pentru România”, a răspuns el.

Ludovic Orban a reiterat faptul că orice minister poate oferi suport tehnic suplimenatar în negociere, dacă i se solicită acest lucru. 

„Probabil a fost confruntat cu anumite situaţii în care poate era nevoie de o fundamentare tehnică mai bună pe anumite propuneri de proiecte pe care noi le-am introdus acolo. Sunt şi alte puncte unde Comisia Europeană manifestă un punct de vedere critic sau manifestă o oarecare opoziţie. Pe de altă parte, negocierile sunt în curs, nu trebuie să tragem concluzii, nu trebuie să spunem că aia e finanţabilă, aia nu e finanţabilă. Vedem în ce măsură putem asigura suportul tehnic pentru a susţine şi a argumenta acele proiecte pe care noi le considerăm foarte importante pentru asigurarea rezilienţei economiei şi societăţii româneşti şi negocierile continuă. (...) Părerea mea este că oricând are nevoie de suportul tehnic al vreunui minister, orice minister este gata să asigure acest suport tehnic suplimentar în negociere", a mai afirmat Orban, conform Agerpres..

Klaus Iohannis, ședință de lucru pe tema PNRR

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru luni o şedinţă de lucru pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la care participă prim-ministrul Florin Cîţu, cei doi vicepremieri, ministrul Proiectelor Europene şi preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PNL Ludovic Orban.

Întâlnirea a fost anunţată de preşedinte încă de săptămâna trecută, după ce Comisia europeană a avut obiecţii în privinţa unora dintre punctele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă depus de România.

Klaus Iohannis a declarat vineri, referindu-se la obiecţiile Comisiei Europene privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu există un termen ultimativ pentru prezentarea acestuia, ci este unul orientativ, iar statele sunt încurajate să prezinte planuri bune. ”Nu este nicio catastrofă”, a afirmat preşedintele. Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, țara noastră dispune de o alocare de 30,4 miliarde euro pentru 12 domenii prioritare, bugetul UE fiind de 672,5 miliarde euro.

Vicepremierul Dan Barna a anunţat miercuri că oficialii Comisiei Europene au comunicat autorităţilor române că nu sunt de acord cu propunerile legate de investiţii din bani europeni prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru realizarea unor sisteme de irigaţii, întrucât acest aspect nu ţine de redresarea după pandemia de COVID. "Avem în continuare discuţia legată de acceptarea componentei de infrastructură, care pentru noi e de viaţă şi de moarte. E discuţia în curs", a dezvăluit acesta.