Majorarea pensiilor normale, blocată de pensiile primarilor. Surse: PNL vrea să amâne intrarea in vigoare a pensiilor speciale

Liberalii vor să amâne intrarea în vigoare a pensiilor aleşilor locali. Motivul?  În PNRR s-ar fi negociat ca impactul bugetar cu pensiile să nu depăşească 9,4% din PIB, potrivit unor surse News.ro.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Liberalii vor propune în coaliţie să se amâne intrarea în vigoare a prevederii din Codul Administrativ privind pensiile speciale ale aleşilor locali, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene, partidul urmând să vină cu această propunere în coaliţie. Pensiile primarilor au fost amânate deja doi ani la rând, de guvernul Orban şi Guvernul Cîţu, potrivit news.ro.

Surse din PNL au precizat că motivul pentru care se va propune amânarea cu un an a intrării în vigoare a pensiilor aleşilor locali ţine de negocierea făcută de Guvernul Cîţu, cu Comisia Europeană, în privinţa PNRR. Astfel, guvernarea de dreapta şi-a luat ca angajament ca toate cheltuielile cu pensiile să nu depăşească 9,4% din PIB în perioada 2022-2070.

În plus, guvernul Cîţu a promis şi reforma sistemului de pensii.  În schimb, în urma negocierii noii coaliţii PNL-PSD, s-a bătut palma pentru majorarea pensiilor. Astfel, noul guvern îşi propune o majorare pentru punctul de pensie de la 1.442 de lei în prezent la 1.586 de lei, începând cu 1 ianuarie 2021. 

Cioloş: Orice creştere de pensii speciale sau introducere de pensii speciale, aşa cum face acum PNL-PSD, ar însemna în primul rând imposibilitatea creşterii pensiilor mai mici

Liderul USR Dacian Cioloş a afirmat că „orice creştere de pensii speciale sau introducere de pensii speciale, aşa cum face acum PNL-PSD, ar însemna în primul rând imposibilitatea creşterii pensiilor mai mici”. El a solicitat alianţei de guvernare să emită o ordonanţă de urgenţă, în următoarele trei săptămâni, astfel încât să nu apară o nouă categorie de privilegiaţi şi a precizat că pensiile speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consiliu judeţean ar intra în vigoare de la 1 ianuarie, iar impactul bugetar ar fi de peste 600 milioane lei.

„De ce ei, ca partide, se opun eliminării pensiilor speciale şi chiar vin cu adăugarea unor noi pensii speciale care pot ajunge până la 7.000 lei pe lună pentru foşti primari şi foşti preşedinţi de consilii judeţene, dacă aceste pensii vor intra şi ele în vigoare. România şi sistemul de pensii, bugetul naţional în starea în care e în momentul de faţă nu îşi mai permite o nouă castă de privilegiaţi, nu îşi mai permite o nouă categorie de pensii care să nu fie bazată pe principiul contributivităţii. Dacă alianţa PNL-PSD nu dă o OUG rapid, în următoarele trei săptămâni, riscăm să avem iar o nouă categorie de privilegiaţi, pentru că aceste pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi de CJ, vicepreşedinţi de CJ, ar intra în vigoare începând de la 1 ianuarie şi ar avea un impact bugetar de peste 600 milioane lei. Orice creştere de pensii speciale sau introducere de pensii speciale, aşa cum face acum PNL-PSD, ar însemna în primul rând imposibilitatea creşterii pensiilor mai mici. Despre asta cred că e important să discutăm”, a afirmat Dacian Cioloş, într-o conferinţă de presă de luni.

El a mai spus că „PSD minte de ani de zile cetăţenii şi mai ales pensionarii, îi minte cu creşteri de pensii şi vine sistematic cu propuneri de creşteri de pensii procentuale care sunt doar în favoarea celor cu pensii mari”.

„O propunere de exemplu de creştere cu 10% a pensiilor înseamnă pentru un pensionar care are 1.000 lei lunar 100 lei creştere, pentru un pensionar care are 10.000 – 15.000 lei pensie înseamnă creştere cu 1.000 – 1.500 lei. Continuăm să ţinem în sărăcie pensionari cu pensii mici, unii chiar mai mici de 1.000 lei cărora nu le putem creşte pensia pentru că majoritatea banilor pentru majorarea pensiilor se duc la pensiile mari, tocmai pentru sistemul acesta ipocrit al PSD şi iată acum asimilat şi de PNL – de a veni nu doar cu nişte creşteri procentuale, fără o reformă a sistemului de pensii, dar şi iată cu introducere de noi categorii de pensii speciale care nu se bazează pe contributivitate”, a completat Cioloş.

Prima şedinţă a coaliţiei PNL-PSD-UDMR. Bugetul pe 2022, certificatul verde şi restricţiile de Sărbători, pe agendă

Liderii coaliţiei de guveernare PNL-PSD şi UDMR, împreună cu minorităţile naţionale, se reunesc, luni, la Parlament, în prima şedinţă de la învestirea Guvernului Ciucă. Pe agendă se află proiectul bugetului de stat pe 2022, pe care premierul Nicolae Ciucă vrea să îl adopte în Executiv până pe 17 decembrie, şi până în Crăciun să fie votat şi de Parlament.

Prioritatea coaliţiei de guvernare este bugetul de stat pe 2022. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, vineri, în şedinţa de guvern, că vrea ca până pe 24 decembrie, bugetul de stat pe 2022 să fie finalizat şi aprobat.  Pe agenda coaliţiei se mai află şi certificatul verde, forma finală cu care cele trei partide vor veni în Parlament, la votul final din Camera Deputaţilor. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila anunţa că nu mai vorbim de certificatul verde ci de certificatul COVID, care se va introduce sau se va retrage în funcţie de evoluţia pandemiei, a incidenţei COVID. În plus, ministrul PSD spune că certificatul va cuprinde nu doar vaccinul, ci şi trecerea prin boală şi testarea. 

Partidele trebuie să discute şi despre restricţiile care vor fi păstrate de sărbătorilor de Iarnă. Deşi incidenţa la nivel naţional a scăzut, autorităţile sunt în alertă din cauza noii tulpini Omicron. Duminică, a avut loc o întâlnire a premierului Nicolae Ciucă, cu Ministrul Sănătăţii, şeful DSU şi pe alţi oficiali implicaţi în rezolvarea crizei sanitare.

”Persoanele nevaccinate sau care n-au trecut prin boală urmează sa fie carantinare timp de 10 zile. Dacă persoanele nevaccinate şi care nu au trecut prin boală nu prezintă test PCR realizat cu 72 de ore înaintea călătorie, vor intra in carantina timp de 14 zile", a declarat Alexandru Rafila, după şedinţă.  Liderul PNL Florin Cîţu a încercat să mai convoace o şedinţă a coaliţiei, după învestirea Guvernului, în ziua în care Executivul a adoptat rectificarea bugetară. însă nu s-a dat curs acestei solicitări.