Momentul în care Marcel Ciolacu este huiduit în Parlament la dezbaterea bugetului: "Demisia" și "Nordis"

Dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul 2025 au început miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, în prezența premierului Marcel Ciolacu și a membrilor Guvernului. Momentul a fost marcat de huiduieli și proteste, iar din sală s-au auzit scandări precum "Demisia" și "Nordis". Parlamentarii USR au afișat pancarte prin care cer demisia prim-ministrului.

• Noi stenograme în dosarul Nordis arată cum au fost păcăliți sute de români. "Hai, Cristi, să-i mai luăm niște bani"

Anterior, Birourile permanente reunite au stabilit timpii de dezbatere pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Marți dimineață, proiectul de buget a fost analizat în comisiile de specialitate, în prezența ordonatorilor principali de credite, primind avize favorabile din partea parlamentarilor. În jurul prânzului, discuțiile au continuat în Comisiile pentru buget-finanțe, unde dezbaterile s-au prelungit până târziu în noapte, fiind întocmite rapoarte favorabile.

Premierul Ciolacu a explicat principiile după care a fost construit bugetul pe 2025, răspunzând criticilor că ar fi fie un buget de austeritate, fie prea optimist și cu cheltuieli excesive. Marcel Ciolacu consideră că bugetul pe 2025 este prudent, dar axat pe dezvoltare și că România trebuie să continue investițiile pentru a nu pierde momentul favorabil de creștere economică. Adoptarea acestui buget este "cea mai responsabilă decizie" pentru viitorul țării.

Discursul premierului Marcel Ciolacu în plen:

"Vreau să dau câteva explicații generale despre modul în care am construit bugetul pe 2025, anticipând și o serie de critici care vor veni sigur și azi.  Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una față de cealaltă. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult.

Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creștem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Și nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR! 

Ciolacu respinge ideea de austeritate

De aceea, avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră europeană. Avem la dispoziție în acest an peste 17,5 miliarde euro și voi pune o presiune uriașă pe fiecare ministru și autoritate publică să cheltuim acești bani până la ultimul cent!

Nu există austeritate atunci când majorezi investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – și asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde așteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulți bani pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani înseamnă, mai ales, resurse care ajung la companii românești de construcții, la furnizori de servicii și echipamente, la firme locale de IT. Adică, ajung în inima economiei! 

Nu poate fi vorba despre austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm toate marile programe de investiții în comunitățile țării nu ajutăm primari, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori cu drumuri asfaltate și racordare la alimentare cu apă și gaz. Toate aceste proiecte le execută sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Sunt fonduri vitale care alimentează, în final, tot mediul antreprenorial din România. 

Buget axat pe investiții și dezvoltare

Și nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susținem companiile românești. De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale, la cea de stimulare a investițiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcții și până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții. 

Să trecem la cealaltă critică – bugetul este prea generos cu cheltuielile. Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul țării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ține cont de realitățile țării și mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. 

Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca și noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte țări moderne ale continentului au cheltuit masiv – și nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică și îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 și 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural.

Creșterea veniturilor și reducerea deficitului

Am câștigat o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și am de gând să o folosesc la maximum, în același timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în fața Comisiei de a reduce deficitul și a ne încadra în 7% din PIB! Cheltuim prea mult pentru a crește sau a proteja veniturile românilor – este o altă critică constantă la adresa bugetului. Însă cei care acuză asta uită ceva în mod deliberat.

Fără a forța acest efort major de convergență economică a României cu spațiul european în privința veniturilor și a puterii de cumpărare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur și simplu n-ar mai fi avut deloc forță de muncă! Doar prin creșterea constantă a salariului minim am adus media câștigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net! Asta a permis creșterea constantă a numărului de angajați, inclusiv cu români reveniți după ani de muncă în Europa - e drept, încă mult sub necesarul economiei. 

Acestea sunt, așadar, extremele în a critica acest buget. Iar cazul care sintetizează cel mai bine situația actuală este cel legat de plafonarea prețurilor la energie și gaze, de exemplu. Suntem acuzați, simultan, ba că am cheltuit prea mult cu această plafonare și trebuie să îi punem punct rapid, ba că, dacă nu o continuăm, va fi apocalipsa facturilor energetice. 

Noi am preferat o abordare echilibrată și precaută, construind un buget de dezvoltare care propune și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de  instituții bugetare, prin comasări! Și pregătim o reglementare unitară pentru a stopa situațiile aberante cu prime, bonusuri sau chiar zeci de pensii încasate absurd de șefii companiilor de stat! Nu faci performanță clară, nu poți avea bonusuri.

Voi ține cu strictețe la reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB.

De aceea, solicit tuturor angajaților statului să drămuiască eficient fiecare leu cheltuit din buget. Îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze la sânge fiecare cheltuială, iar prin ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o "Țară ca afară". Dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE nu avem cum să obținem asta. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici. Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget tocmai asta își propune. 

Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent.

Pentru că prudența este cea care îl caracterizează pe ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum acel fond de solidaritate la nivel național, ce echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. Și care propune, foarte just, alocări pentru administrația locală după cifrele mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu de datele  din statistică. Este o schimbare fundamentală ce prefațează și demararea celeilalte mari priorități a guvernării, reforma administrativ-teritorială.

În concluzie, avem toate motivele să dorim să ne dezvoltăm în continuare țara, dar să fim cumpătați și foarte deciși în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri de reducere a deficitelor, ca și noi, deoarece incertitudinea economică este în creștere în toată lumea. 

Continuarea războiului din Ucraina generează contagiune negativă în toată Europa. Țările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau au creșteri firave. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an de cădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe minus.

Noi am reușit să ținem economia pe plus și avem această șansă în continuare. Nu avem altă soluție decât să facem curat în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează efect de multiplicare economică, inclusiv mai mulți bani încasați la buget.

Zilele trecute m-am întâlnit cu importanți finanțatori internaționali ai României, precum Banca Mondială și mari fonduri americane de investiții. Culmea este că ei au o părere mai bună despre potențialul țării noastre decât o au mulți dintre români. Recent, chiar șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a spus, la Viena, că România seamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani ca evoluție economică. 

Adevărul este că în ultimii 10-15 ani, ne-am câștigat, cu mari eforturi, o poziție economică mult mai bună decât în toată istoria modernă a țării. În piață sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele și am ajuns în situația în care mulți antreprenori români au acumulat resurse financiare importante, cu care acum se extind în afara țării. Suntem o economie deschisă, de tip occidental, avem acces la fluxurile financiare și de capital, putem circula liberi oriunde în această lume. 

Acest buget este construit pentru a ajuta România să meargă mai departe pe traseul dezvoltării. De aceea, a vota bugetul pe 2025 este cel mai responsabil mod prin care să arătăm că am învățat ceva esențial: să nu mai dăm cu piciorul la tot ce am construit cu atâta trudă".