Noua strategie militară, discutată de Guvern. Ce vulnerabilități avem și ce amenințări sunt la adresa României. DOCUMENT

Guvernul urmează să adopte, în şedinţa de miercuri, un proiect de hotărâre pentru aprobarea Strategiei militare a României.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În proiectul strategiei militare a României lipsa infrastructurii rutiere și feroviare e descrisă drept vulnerabilitate, la fel ca și incapacitatea industriei de apărare de a furniza echipamentele necesare armatei. Una dintre prevederile din proiect este introducerea serviciului de militar voluntar în termen.

"Documentul asigură direcţionările necesare până în 2024 şi fundamentează, în acelaşi timp, bazele transformării durabile a Armatei până în anul 2040. Strategia militară preia din strategiile anterioare o serie de elemente de continuitate, în special în ceea ce priveşte garanţiile de securitate oferite de apartenenţa la NATO, UE şi parteneriatele strategice, de abordare a riscurilor şi ameninţărilor în context aliat, de continuare a programelor de înzestrare esenţiale şi a planurilor de transformare a structurii de forţe. Concomitent, noua strategie subliniază necesitatea inovării, adaptării şi implementării unor obiective pe liniile de efort ce ţin de capacitatea de reacţie a unităţilor, organizarea pe timp de pace şi de război, digitalizare şi utilizarea noilor tehnologii", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Ce vulnerabilități militare are România 

Potrivit proiectului, sunt identificate o serie de vulnerabilități, dintre care cele mai importante, cu efect militar direct, sunt: persistența unor lacune legislative în domeniul securității naționale sau în ceea ce privește contracararea agresiunilor informaționale; întârzierile în dezvoltarea infrastructurii, mai ales a celei rutiere și feroviare, cu un impact negativ major asupra mobilității militare; neconcordanțe între nivelul capacității industriei naționale de apărare de a produce sisteme de armament, tehnică de luptă, echipamente și materiale, pe de o parte, și necesarul Armatei României, de cealaltă parte; temporizarea proceselor de adaptare a Alianței la amenințările din vecinătatea estică și sudică.

Riscuri și amenințări de natură militară la adresa României

Noua strategie identifică la capitolul riscuri conflictele înghețate din jurul Mării Negre (inclusiv Transnistria), degradarea situației economice din cauza pandemiei de Covid, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare duse în România.

Provocările care pot duce la crize de securitate, identificate în proiect sunt: perspectivele limitate de soluționare a conflictelor înghețate din regiunea extinsă a Mării Negre (inclusiv Transnistria), corelate cu fragilitatea situației de securitate în Balcanii de Vest ,precum și instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord; degradarea situației economice și impactul social provocat de pandemia de COVID-19, cu potențial de afectare a securității naționale, prin prisma necesității de reajustare/descreștere a bugetelor militare sau de replanificare a programelor de înzestrare esențiale; atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice, facilitate de integrarea tehnologiilor emergente disruptive;  intensificarea acțiunilor de influență și a agresiunilor informaționale, precum și a acțiunilor serviciilor de informații ostile, în scopul destabilizării societății, fragmentării coeziunii sociale și amplificării divergențelor de interese și opinie între diferite categorii sociale sau profesionale, pe fondul unei reziliențe reduse la dezinformare;  comportamentul ofensiv/agresiv în plan militar și politico-militar al unor entități statale, ce se opun democrației și dreptului internațional, ale căror interese sunt contrare celor ale României;  amenințarea teroristă potențată de procesul de radicalizare și migraţia ilegală care permite organizațiilor teroriste să recruteze adepți și să execute operații la scară globală; accesul facil al organizațiilor teroriste şi de criminalitate organizată la armament şi substanţe cu dublă utilizare, precum şi la facilităţi de producere a armelor de distrugere în masă;  acutizarea rivalităţilor, la nivel global, între actori care dispun de arme de distrugere în masă, inclusiv ca urmare a denunțării unor tratate/acorduri internaționale de control a acestora, precum și tendința de menținere și modernizare a acestor capabilități.

Proiect - Noua strategie militară a României by Alexandru Badea on Scribd