Ciolacu pregătește schimbări la vârful instituțiilor din subordinea Ministerului Finanțelor. Șeful de la ANAF, singurul care își păstrează postul

Premierul Marcel Ciolacu va decide în perioada imediat următoare schimbarea din funcţii a şefilor mai multor instituţii cu atribuţii de verificare şi control din subordinea Ministerului Finanţelor, mai puţin ANAF, unde anul acesta a fost numit un nou preşedinte, urmând ca, ulterior, să se procedeze şi la o restructurare şi reorganizare a acestora, au precizat luni surse guvernamentale, conform Agerpres.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Totodată, potrivit surselor citate, coaliţia de guvernare se va reuni marţi pentru o nouă discuţie pe tema elaborării bugetului de stat, urmând ca, în context, să fie abordat şi acest subiect.

În privinţa bugetului, aceleaşi surse au precizat că premierul are în plan schimbarea modului de acordare a bugetelor pentru ministere, urmând ca alocările să se facă pe programe şi proiecte.

Obiectivul bugetului de stat pe anul viitor este orientarea către investiţii şi asigurarea de alocări corespunzătoare pentru marile servicii publice - Sănătatea şi Educaţia, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

"Construim bugetul de la legislaţia care este în vigoare în momentul de faţă şi conform cu procedurile pe care le avem, de asemenea, în vigoare. E un buget pe care încercăm să-l orientăm spre investiţii, acesta este obiectivul pe care ni-l propunem pentru anul 2024, iar în ceea ce priveşte marile servicii publice, vorbesc de Sănătate şi Educaţie, acestea rămân în continuare cu alocări bugetare care să le permită modernizarea, digitalizarea, cât şi implementarea de investiţii consistent", a afirmat Boloş.

Ce impact va avea noua lege a pensiilor asupra bugetului pentru 2024?

Întrebat dacă aplicarea noii legi a pensiilor va permite aceste alocări, el a răspuns: "Este noua lege a pensiilor aprobată, astfel încât impactul bugetar estimat de către Banca Mondială să fie luat în calcul? Dacă va fi, vom vedea care sunt măsurile pe care trebuie să le luăm ca să putem să facem ca aceste drepturi care, pe bună dreptate, sunt acordate pensionarilor, să le putem susţine din bugetul pe anul 2024 şi următorii ani".

El a precizat că, în cazul în care noua lege a pensiilor va intra în vigoare în forma adoptată de Executiv, datoria guvernanţilor, conform legii, este de a lua în calcul şi impactul bugetar generat de punerea în aplicare a ei.

"Dacă legea intră în vigoare în felul acesta, datoria noastră, conform legii, este ca impactul bugetar să-l luăm în considerare. Depinde ce pachet de măsuri, după cum ştiţi, în ceea ce priveşte şi combaterea evaziunii fiscale şi digitalizarea, sunt măsuri pe care le-a pregătit în Ministerul de Finanţe şi, de asemenea, urmează să le supunem aprobării Guvernului. Un buget care să conţină resurse consistente din zona digitalizării şi a combaterii evaziunii fiscale este unul pe care îl aşteaptă toţi românii. Şi, atunci, evidenţiat distinct în buget, să vedem dacă acest buget se şi realizează şi produce efecte, astfel încât aceste efecte să fie consistente pentru a asigura sustenabilitatea financiară a drepturilor care vin din noua lege a pensiilor", a explicat Boloş.

Ministrul Finanţelor a punctat că trebuie realizată o analiză "extrem de serioasă" asupra impactului estimat referitor la noua lege a pensiilor.

"Nu discutăm de un buget oarecare, este un buget de 30 de miliarde de lei impact, trebuie o analiză extrem de serioasă pe această temă, pentru că 30 de miliarde de lei, într-o perioadă scurtă de timp, orice analist financiar şi orice om de specialitate se gândeşte cum va reuşi să poată să atragă banii într-o perioadă scurtă de timp. În avizul pe care l-am dat am spus că sunt trei categorii de măsuri principale care sunt de luat în seamă. Una care priveşte încasările suplimentare din digitalizare, să nu uităm că de la 1 ianuarie intră facturarea electronică, împreună cu modulul de combatere a evaziunii fiscale. Adică detectăm pe cei care nu-şi înregistrează facturile şi în felul acesta încercăm să avem o colectare corespunzătoare a banilor la buget. A doua măsură, după cum ştiţi, pachetul de măsuri privind combaterea evaziunii fiscale cuprins în legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Şi, în continuare, avem completarea acestor măsuri, inclusiv cu combaterea infracţionalităţii economico-financiare (...) şi în felul acesta să maximizăm tot ce se poate încasa la buget", a explicat Marcel Boloş.

De unde vor fi făcute tăieri pentru bugetul din 2024?

El a fost întrebat şi de unde va tăia bani în bugetul pentru 2024. "De ce trebuie să tăiem bani, din moment ce noi avem un volum de investiţii consistent pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi politica de coeziune. În mod firesc ar trebui să se vadă în creşterea bugetului de investiţii toate aceste sume", a transmis ministrul.