RĂSPUNSUL dat de Iohannis, la Casa Albă, privind pericolul pe care îl reprezintă Rusia pentru România

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă comună cu liderul SUA, Donald Trump, că toată lumea este îngrijorată de acţiunile Rusiei, dar este nevoie de un dialog care trebuie să ducă la o soluţie fezabilă pentru descurajarea Rusiei.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă comună cu liderul SUA, Donald Trump, că toată lumea este îngrijorată de acţiunile Rusiei, dar este nevoie de un dialog care trebuie să ducă la o soluţie fezabilă pentru descurajarea Rusiei.

"Toată lumea este îngrijorată, dar a fi îngrijorat trebuie să te ducă către a fi pregătit. Trebuie să fim foarte clari, foarte deschişi dacă vorbim despre Rusia şi cu Rusia. În opinia mea, avem nevoie de dialog, dar, pe de altă parte, avem nevoie de ceea ce noi toţi am decis la NATO - o descurajare a Rusiei. Un dialog ar trebui să ducă către o soluţie fezabilă”, a afirmat Klaus Iohhannis, întrebat cât de îngrijoraţi ar trebui să fim pentru ceea ce face Rusia. 

Referitor la contribuţia României la bugetul NATO, Iohannis a declarat povara finanţării alianţei militare trebuie să fie împărţită în mod egal de toate ţările membre, pentru a păstra poziţia de cea mai puternică alianţă internaţională pentru NATO.

Însă, Iohannis a evitat să ofere un răspuns cu privire la returnarea integrală sau parţială a sumelor care nu au ajuns în ultimii trei ani să fie investite în cheltuieli militare, după fixarea ţintei de 2% din PIB.

”NATO se bazează pe valori, dar este în final o alianţă militară, cheltuielile militare sunt complicate [...] şi are nevoie de mulţi bani”, a precizat Iohannis.

Preşedintele Trump a intervenit, precizând că deşi este de acord 100% cu ce a spus omologul său român şi vrea o alianţă mai puternică, aliaţii ar putea să plătească integral sau parţial pentru că nu au ajuns în ultimii ani la ţinta de 2% din PIB pentru Apărare.

Miliardarul american a precizat că este vorba de ani la rândul în care aliaţii nu au împărţit povara cheltuielilor militare - această ţintă a fost convenită în 2006 de către aliaţi, care în urmă cu trei ani au stabilit că vor ajunge la aceste cheltuieli militare până în 2024.

Iohannis nu a mai comentat, după intervenţia preşedintelui american, cu privire la plata în retroactiva a cheltuielilor militare pentru anii în care România nu a atins ţinta de 2% din PIB.