"Acest lucru este inacceptabil." Medicii din România așteaptă și 2 ani pentru a putea prescrie aceleași medicamente ca și colegii lor germani

Pentru Uniunea Europeană, piața unică reprezintă unul dintre principalele avantaje pe care le are în fața celorlalte mari economii ale lumii. Libera circulație a bunurilor și a serviciilor permite Europei să-și creeze și dezvolte oportunitățile economice. Totuși, după cum arată Politico, atunci când vine vorba despre medicamente, fiecare țara comunitară trebuie să se lupte pentru sine. Astfel, medicii din România pot aștepta și până la 2 ani până când pot prescrie aceleași medicamente ca și colegii lor din țări precum Germania.

• Laurenţiu Reghecampf reclamă că i-au fost furate o barcă şi un Ferrari. DETALII la Observator 12:00, la Antena 1
• Armata cumpără rachete de ultimă generaţie Sidewinder cu 70 de milioane de dolari. SUA au aprobat tranzacţia

După cum explică această analiză, această diferență care ajunge și la doi ani dintre medicii români și cei din Germania poate face diferența între viață și moarte pentru pacienții cu boli grave care așteaptă ca noi medicamente să ajungă pe piață. Acum, UE plănuiește o reformă în acest domeniu.

"Pacienții din statele membre occidentale mai mari au acces la 90% din medicamentele recent aprobate. În statele membre estice sau mai mici, acest număr este de până la 10%", a declarat comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides într-un discurs din aprilie. "Acest lucru este cu adevărat inacceptabil."

Înaltul oficial al UE a prezentat planul Comisiei de a reforma piața farmaceutică a Europei, al cărui obiectiv principal este de a rezolva această problemă a accesului inegal. Idea de bază este aceea de a pedepsi companiile care nu își lansează produsul pe toate cele 27 de piețe ale UE în termen de doi ani. Este un instrument contondent pentru ceea ce spun experții că este o problemă complicată. Dar, în timp ce în Parlamentul European se poartă negocieri asupra textului acestei legi, există o serie de probleme care ar trebui luate în calcul.

Piedicile unei piețe europene comune a medicamentelor

Prima piedică care trebuie luată în calcul: banii. Unele medicamente sunt cu adevărat scumpe, plus căexistă mari diferențe economice în cele 27 de țări ale UE. De exemplu, PIB-ul Bulgariei pe cap de locuitor este de aproape cinci ori mai mic decât cel al Olandei. Asta înseamnă că unele țări pot cheltui mai mult pentru sistemul de sănătate, inclusiv medicamente.

Un motiv mai complicat constă în modul lipsit de transparență prin care sunt stabilite prețurile medicamentelor. Mai exact, negocierile pe această temă se poarte direct și între guverne și producători, iar asta înseamnă că nicio țară nu știe cât plătesc celelalte pentru același medicament.

"Ei (n.r. companiile farmaceutice) aleg să lanseze mai întâi medicamentele în țările în care se așteaptă să obțină prețuri mai mari, de obicei, țările cu venituri mai mari care pot plăti mai mult", a spus Sabine Vogler, care conduce departamentul de farmacoeconomie al Institutului Național de Sănătate Publică din Austria. "În țările din sudul Europei, cum ar fi Portugalia și Grecia și țările din Europa de Est , acestea sunt lansate în etapa ulterioară ... în doi sau trei ani."

Din perspectiva companiilor farmaceutice, discrepanța între Vestul și Estul Europei atunci când vine vorba de punerea pe piață a unor noi medicamente se datorează birocrației. În teorie, Directiva UE privind transparența limitează la 180 de zile perioada de timp în care țările trebuie să ajungă la o decizie cu privire la cât vor plăti pentru un medicament. Dar, în practică, legislația permite "înghețarea" deliberărilor în cazul în care autoritățile de reglementare și agențiile guvernamentale solicită companiilor mai multe date.

Și acest lucru se poate crește intervalul de timp pentru lansarea pe piață a unui medicament. O analiză a timpului mediu de acces pentru medicamentele personalizate pentru cancer în cinci țări a arătat că în Danemarca procesul durează puțin peste patru luni pentru a decide dacă plătește pentru un medicament. În Polonia, cea mai performantă țară, este nevoie de doar 30.