Anxietatea, boala de care suferă unul din 8 adolescenţi. Primele simptome pot apărea de la vârste fragede

Se ştie deja că adolescenţa este una dintre cele mai dificile perioade din viaţa unui om. Iar statisticile întăresc asta şi spun că unul din opt adolescenţi suferă de anxietate la un moment dat. Ce înseamnă asta şi ce pot face părinţii.

• Sub ameninţarea celei mai puternice furtuni din ultimii 20 de ani, oamenii din localităţile de pe Dunăre stau cu bagajele făcute: "Frică ne este. Ce o vrea Dumnezeu"

Când vorbim despre adolescenţi, ne vine adesea în minte imaginea devenită clasică a tânărului neînţeles. Aflat la graniţa dintre copilărie şi viaţa adultă, acesta pare neadaptat ambelor roluri… iar faptul că e retras, în lumea lui, deodată singuratic, nu ne "spune" nimic… uneori aceasta nu este însă "normalitatea" adolescenţei, iar schimbările de comportament sugerează că acest copil mai mare suferă, are depresie sau chiar o tulburare de anxietate.

Simptomele pot apărea de la vârste fragede

Statisticile spun că unul din opt sau chiar şapte adolescenţi suferă de anxietate la un moment dat. Aceleaşi statistici ne spun că apariţia primelor simoptome ale tulburărilor de natură afectivă are loc încă de la vârsta de 10 ani, iar acestea sunt şi mai frecvente în rândul celor care au împlinit, deja, 14 ani. Alături de depresie şi tulburările comportamentale, tulburările de anxietate rămân însă unul dintre cei mai aprigi duşmani ai tinerilor de lângă noi.

"Fricile care apar dintr-odată, dacă ne spune că are temeri, că se teme de şcoală, de viitor, că îi e teamă de mâine a test... şi vine un tipar necaracteristic la copilul nostru de nesiguranţa şi întrebări frecvente legate de frici este un semnal de alarma pentru un tipar de anxietate", explică Bogdan Fitiu, medic psihitru.

Când teama se transformă în anxietate

Evident, nu orice teamă sau chiar moment de panică poate fi pus sub umbrela tulburării de anxietate. Aşa cum am văzut, îngrijorarea excesivă sau disproporţionată, accentuarea fricilor considerate normale, un comportament care se repetă pe o perioada mai lungă de timp şi vine cu schimbări generale ale stării adolescentului sunt însă motive pentru a-l aduce pe acesta în cabinetul specialistului. 

Ce recomandă specialiştii

Tot statisticile arată că riscul comportamentelor autovătămătoare sau chiar cel de suicid creşte major în cazul tinerilor cu depresie şi tulburări de anxietate, aşa că nu lăsaţi ideile preconcepute să vă ţină departe de cabinetul specialistului. Acesta va recomanda terapia sau tratamentul necesar adolescentului dar, cel mai probabil, îi va ajuta şi pe părinţi să gestioneze această perioadă delicată din viaţa lui.

Se spune pe nedrept că adolescenţii din ziua de astăzi suferă de prea mult bine. E adevărat că supravieţuirea nu mai este o problemă reală pentru mulţi tineri şi copii din ţările civilizate, dar riscurile pentru sănătatea lor mintală există într-o proporţie covârşitoare. Studiile arată că expunerea la violenţă acasă, la şcoală, bullying-ul, stilul strict de educaţie, problemele socioeconomice, de identitate sexuală sau chiar apartenenţa la o anumită etnie, alte tulburări comportamentale sau boli cronice, un mediu familial instabil, divorţul sau decesul părinţilor sunt motive mai mult decât suficiente pentru ca adolescentul să sufere, fie că se cumulează, fie că apar separat.

Mediul online accentuează stările de anxietate

La toate aceste probleme ale lumii reale se adaugă - pentru generaţiile prezentului - şi cele ale mediului online, de o intensitate şi o amploare greu de controlat. Aşa se face că numărul tinerilor care suferă de tulburări de anxietate sau depresie este, din păcate, în continuă creştere. Specialiştii caută soluţii şi, asta îmi aduce aminte de un studiu recent, realizat la cererea preşedintelui francez Emmanuel Macron şi prezentat în urmă cu puţin timp, conform căruia copiii sub 11 ani nu ar trebui să aibă un telefon mobil, iar cei sub 13 acces la Internet. Accesul copiilor pe site-urile de socializare ar trebui permis doar după 15 ani şi doar pe site-urile considerate potrivite vârstei lor, spun specialiştii. Studiul a fost condus de o echipă de psihiatrii, neurologi şi psihologi, iar rezultatele lor confirmă ceea ce, din păcate, vedem cu ochiul liber: social media creşte riscul de anxietate şi depresie în rândul adolescenţilor.