Greșeala făcută de 40% dintre români atunci când sunt răciți. Avertismentul medicilor: "Riscul este foarte mare pentru sănătatea noastră"

Tot mai mulţi români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu au încredere că pot scăpa de viroze fără antibiotice. Asta în condiţiile în care antibioticele nu sunt eficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală. Consumul execesiv al acestor medicamente a dus la o problemă de sănătate publică în toată lumea, după ce infecţiile devin tot mai rezistente iar antibioticele tot mai ineficiente.   

• Program Noaptea Muzeelor 2024, sâmbătă 18 mai. Până la ce oră pot fi vizitate expoziţiile din Bucureşti şi ţară

40% dintre români iau antibiotice atunci când sunt răciţi. Mai mult, aproape jumătate sunt de părere că antibioticele omoară virusurile, sunt bune pentru durerile în gât şi ameliorează durerea, conform unui studiu făcut în colaborare cu Societatea Română de Rinologie. 

Dorin Sarafoleanu, Societatea Română de Rinologie: "În curând nu vom mai avea antibiotice potrivite infecţiilor pe care le dezvoltăm. Riscul este foarte mare pentru sănătatea noastră."

Medicii ne sfătuiec să nu mai apelăm la antibiotice la primele simptome ale unei răceli. 

Dorin Sarafoleanu, Societatea Română de Rinologie: "90% din virozele respiratorii sunt de etiologie virală, deci nu trebuie să le tratăm cu antibiotic. Ttratamentul simptomatic este esenţial, picături de nas, vitamina C, simptomatice, antitermice, antipiretice, antiinflamatorii. Dacă peste 3 zile simptomele se agravează, atunci cu siguranţă trebuie să consulte un medic."

Avertismentul medicilor

Practica este una frecventă în România şi aproape oricine are o cunoştinţă care a apelat la antibiotice luate după ureche. 

"Când aveam băiatul mic atunci mamele în parc erau, la prima viroză, la primul strănut, prima febră, gata, antibiotic dar clar nu e cazul." 

"Cunoştinţe, da, ştiu că au luat fără recomandarea medicului şi chiar mi-au recomandat şi mie, poţi să iei antibioticul nu ştiu care."

Specialiştii spun că este nevoie de un program naţional care să cuprindă educarea pacienţilor dar şi a medicilor şi farmaciştilor. 

Anca Crupariu, Colegiul Farmaciștilor din România: "În urma unui studiu pe un număr de 10.000 de prescripţii medicale, un număr foarte mare era destinat antibioticelor, 1875. Un număr foarte important, în jur de 450 de prescripţii, prescriau antibioticul dar diagnosticul nu era prezent."

Rezistența antimicrobiană face ca bacteriile, virusurile, fungii și paraziții să nu mai răspundă la medicamente iar infecţiile devin imposibil de tratat. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenţia că 1,27 milioane de oameni mor anual din cauza rezistenţei la antibiotice, număr care poate ajunge la 10 milioane până în 2050.