Mâncăm săptămânal 5 grame de microplastic, echivalentul unui card bancar, din cauză că nu știm să colectăm selectiv gunoiul. Cum se reciclează corect plasticul

De la materialul miracol, la ameninţare mondială... Plasticul, un produs relativ ieftin şi durabil, indispensabil pentru multe industrii, a ajuns să ne omoare încet, dar sigur. Producem cantităţi uriaşe, dar reciclăm un procent infim. În plus, nici nu ştim cum să o facem. Nu tot plasticul se aruncă la pubela galbenă.  

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

În fiecare minut, la nivel mondial se folosesc un milion de pungi de plastic. La acestea se adaugă sticle, pahare, caserole si multe alte produse. Toate din plastic. Şi în România producţia a crescut semnificativ. Am ajuns să generăm, într-un an, 450 de mii de tone. 

Reporter: Aproape tot ce găsim în supermarket e ambalat în produse din plastic. Sunt acestea reciclabile?

Andrei Coşuleanu, preşedinte ONG mediu: Aceste ambalaje de mâncare sunt nereciclabile. Ambalajul 6 de tip polistiren nu se poate recicla. Nici în România, nici în alte țări. În alte țări deja a fost interzis!

Nu tot plasticul se reciclează la fel

Trebuie să fim atenţi la codurile de pe ambalaje. Recipientele marcate cu cifrele 3, 6 şi 7 sunt, în principiu, nocive şi nu pot fi reutilizate. Celelalte ambalaje trebuie spălate înainte de a fi aruncate la tomberon. Un plastic murdar este considerat contaminat. 

Andrei Coşuleanu, preşedinte ONG mediu: Avem în continuare un număr mare de lactate care nu sunt într-un material reciclabil. Avem un iaurt bio, dar este într-un ambalaj nereciclabil. Avem o caserolă nereciclabilă, care nu permite produsului să aibă o viața cât mai lungă. Uite, asta nici măcar n-are! Nu scrie pe ele!

Reporter: Păi şi atunci ce să întelegem?! Sunt sau nu reciclabile?

Andrei Coşuleanu, preşedinte ONG mediu: Ele în momentul de față nu vor fi reciclate. Sunt considerate deșeuri care intră în categoria de menajer.

Reporter: Periuţa de dinţi?

Andrei Coşuleanu, preşedinte ONG mediu: Cu periuţa de dinţi este o discuţie foarte sensibilă, este un deșeu periculos.

Până să învăţăm cum se reciclează plasticul, ar trebui să începem cu lucrurile elementare. Colectarea selectivă rămâne o necunoscută pentru mulţi români. 

Anda Stancu, reprezentant companie reciclare: În Romania exista o industrie de reciclare bine pusă la punct, pregătită sa primească deseurile pentru a le recicla. Din păcate la capitolul colectare încă mai avem mult de recuperat.

De multe ori, nici cei care ar trebui să ridice separat gunoiul nu fac totul ca la carte. 

Dan Trifu, activist de mediu: Mașina salubristului când ajunge le amestecă și ajungem la o rampă de sortare, unde le luăm iar la mâna. Prin acest lucru se deteriorează multe din produsele reciclabile și ajung la groapă de gunoi.

România e la coada clasamentului european privind reciclarea

Oficial, valorificăm 14% dintre deșeuri. Neoficial, rata ar coborî sub 10 procente. Un procent ruşinos, având în vedere că media europeană este de 47%.  

Dan Trifu, activist de mediu: Îngropam peste 4 miliarde de euro pe an. Bani care ar trebui să vină la autoritățile locale și să se întoarcă către contribuabili. E inadmisibil! 

Dincolo de banii pe care îi pierdem, ne punem şi sănătatea în pericol. Plasticul aruncat la întâmplare în natură ajunge în stomacul nostru, sub formă de microplastic. Într-o săptămână consumăm în jur de cinci grame de plastic. Echivalentul unui card bancar. 

Andra Mitu, reporter Observator: O sticlă de plastic aruncată la întâmplare se descompune în 500 de ani. Pet-urile pot lua însă o nouă viată. Săptămâna viitoare vă arăt şi ce produse putem obţine din plasticul reciclat.