Medicina de familie, în colaps: mii de oameni, pe lista unui singur medic pentru că nu sunt fonduri. Ministerul Sănătăţii a prevăzut finanţări prin PNRR

Medicina de familie este în colaps şi asta se vede cel mai bine în mediul rural, în cătunele izolate, locuite de oameni bătrâni şi sărmani. În localităţile în care nimeni nu mai vrea să practice medicina e nevoie ca de apă de fonduri pentru cabinete şi aparatură. Aşa a gândit şi Ministerul Sănătăţii când a dat drumul la finanţări prin PNRR pentru a dezvolta medicina de familie. Numai că bunele intenţii se dovedesc greu de pus în practică, iar banii nu ajung tocmai acolo unde este mai mare nevoie de ei.

• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea. Bătrâni şi uitaţi parcă de lume, oamenii locului îşi duc greul în tăcere. Până şi durerea sunt nevoiţi să şi-o lecuiască după program: două zile pe săptămână, după ora 14.00. Atât au medic. Atât s-a putut. "Eu am fost la casa de asigurări de sănătate, dar ce să-mi spună... domn primar, nu avem medici. Eu înţeleg şi sistemul medical. Degeaba. Dacă nu ai un număr de asiguraţi, e foarte greu!", a declarat Valerian Preoteasa - viceprimar.

Aproape 6.000 de pacienţi pe care nu îi voia nimeni sunt pe lista unui singur medic de familie

Viceprimarul a ajuns la cârma comunei după ce edilul a murit de Covid. În satele Stăneştiului mai traiesc puţin peste o mie de suflete. Dacă toţi s-ar înscrie pe lista aceluiaşi medic, cabinetul acestuia abia dacă şi-ar acoperi cheltuielile. Aşa că dispensarul nou-nouţ construit de primărie ca să atragă un doctor e de ani de zile cu lacătul pe uşă. Soluţia de compromis a venit odată cu schimbarea legii: medicii de familie îşi pot deschide puncte de lucru în mai multe localităţi. Pentru stăneşteni, alinarea a venit... de peste mări şi ţări. Hisham Tageldim s-a născut în Sudan. A terminat medicină în România şi are un cabinet în Bulzeşti, Dolj, la 45 de kilometri distanţă de Stăneşti.

Aproape 6.000 de pacienţi pe care nu îi voia nimeni sunt pe lista lui Hisham Tageldim. Are mai multe cabinete în comune mici, sărace şi îşi petrece toată viaţa pe drumuri. "10.000 de kilometri pe lună, da! Sau 15.000 de kilometri, că trebuie făcută revizia, schimbul de ulei. Medicina la ţară e o medicină mobilă, în care trebuie, eşti obligat să te ridici din birou, să te duci la o casă, două... acasă. Fără pretenţii! Unde sunt împrăştiaţi, trebuie făcut un punct de lucru", a declarat Hisham Tageldim - medic de familie.

Dar spaţiul e doar o parte din problemă. E nevoie de bani pentru dotarea cabinetelor. Şi aici ar fi putut să ajute PNRR-ul. Doar că cei care au gândit sistemul nu fac parte din el şi nu îi ştiu nevoile. "Dacă dezvolt aici ca titular nu poţi să mai beneficiezi altundeva. Trebuie un pic schimbat programul ăsta. Fiecare punct, fiecare cabinet trebuie să beneficieze de dotarea lui, că nu e logic să aduc toţi pacienţii unde am dotarea maximă şi în partea ailaltă să am decât stetoscopul şi tensiometrul", a declarat Hisham Tageldim - medic de familie.

Cu alte cuvinte, medicul e obligat să aleagă. Dacă depune o cerere de finanţare pentru cabinetul din Bulzeşti, nu mai poate accesa fonduri şi pentru cel din Stăneşti. Şi, încă o dată, alinarea îi ocoleşte pe cei mai vulnerabili. Cristiana Bărăgănescu e medic de familie în Râmnicu Vâlcea şi reprezentant al unei asociaţii profesionale a medicilor. "Dumneavoastră credeţi că e prima oară când nu ne întreabă nimeni de nimic? Dumneavoastră ştiţi de câte ori suntem noi puşi în faţa faptului împlinit?", a declarat Cristiana Bărăgănescu - medic de familie.

Compară fondurile acordate medicilor prin PNRR cu un tratament făcut după ureche. Un leac cu care, dacă nu ştii cum şi când să îl dozezi, rişti să faci mai mult rău decât bine. "La un moment dat au fost nişte noţiuni despre cabinetele marginalizate. Noţiunile au fost atât de departe de realitatea din teren încât cred că, probabil, zic eu, ar fi trebuit să se înceapă, să fie întrebaţi medicii ce fel de populaţie au, ce fel de teren au, de suprafaţă, de străbătut, ce fel de clădiri", a declarat Cristiana Bărăgănescu - medic de familie.

Ghidul de accesare a fondurilor i-a descurajat pe medici. Mulţi se plâng că nimeni nu şi-a bătut capul să îi anunţe că pot primi până la 45.000 de euro pentru dotarea şi până la 15.000 de euro pentru renovarea cabinetului. De explicaţii nici nu ar putea fi vorba. "Mi-a luat, după ce am citit, munca pentru a depune documentele, în total, vreo 14 ore. Foarte mulţi colegi de-ai mei, când au văzut despre ce e vorba, au renunţat. Foarte mulţi!", a declarat Cristiana Bărăgănescu - medic de familie.

Puţinii studenţi care se specializează în medicină de familie iau drumul străinătăţii

Alţii au plătit firme de consultanţă să îi descurce cu documentaţia. "În primul rând că acele documente care trebuiau să ne parvină nouă, nu ştiu de unde puteam să le iau", a declarat Marcel Dumitrescu - medic de familie Costeşti. Marcel Dumitrescu este medic în comuna Costeşti de 40 de ani. Vrea pentru pacienţii săi condiţii de tratament ca la oraş, aşa că a plătit comisionul firmei de consultanţă. E unul dintre puţinii specialişti trecuţi de vârsta pensionării care s-au agitat pentru a-şi dota cabinetul pe final de carieră. Şi nu a făcut-o pentru el. În judeţul Vâlcea, 7 din 10 medici de familie sunt în pragul pensionării. Din urmă nu vine o nouă generație, iar puţinii studenţi care se specializează în medicină de familie iau drumul străinătăţii, descurajaţi de sistemul de acasă.

Din cele 321 de locuri scoase la concurs la rezidenţiatul de anul acesta pentru specializarea Medicină de Familie, 46 au rămas neocupate. Până la ora difuzării acestei ştiri, Ministerul Sănătăţii nu a comentat cum anume ajută PNRR-ul extinderea medicinii de familie în zonele marginalizate. Din cele aproape 2000 de dosare înscrise în cursa pentru banii PNRR, au fost aprobate aproape 1250. Cei care îşi doresc finanţarea se pot înscrie pe siteul Ministerului Sănătăţii până pe 30 decembrie 2022.