Noile tulpini de Covid pot păcăli testele. Specialiştii internaţionali recomandă o analiză mai complexă

Dacă nu ştim, înseamnă că nu există. Asta ar putea fi explicaţia pentru numărul mic de infectări din ultima vreme. Testăm în orb sau ignorăm noile tulpini ale virusului care pot fi depistate doar prin analize mai complexe şi mai scumpe: secvenţierea genomică. Oficialii europeni se uită cu mirarea la relaxarea noastră şi avertizează: depistaţi mutaţiile, altfel vă paşte o nouă carantină.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

• Autorităţile europene atrag atenţia asupra mutaţiilor suferite de coronavirus
• Agenţia Medicamentului din Statele Unite ale Americii recomandă analize mai complexe

''Toate negative, deşi simptomele persistau. Nu aveam gust, nu aveam miros şi eram un pic îngrijorată trebuie să recunosc.''

Anca a avut simptome de COVID în perioada sărbătorilor de iarnă. Aşa că s-a izolat şi s-a testat. Surpriză: toate cele patru teste rapide i-au ieşit negative.

''Recomandarea medicului nostru a fost ca, undeva la o lună distanţă, să ne facem un test de sânge, astfel încât să vedem dacă avem totuşi imunitate, dacă am trecut totuşi (prin boală) şi testele au ieşit negative, deşi am avut Covid.''

Raed Arafat, şef DSU: Există bineînţeles un procent de fals negativ. Dacă sunt simptomatici, sfatul este să facă un test PCR.

Adrian Gagheş, microbiolog: Nu este suficient să am un test negativ. Acest teste trebuie interpretate într-un context de date clinice, epidemiologice, de istoricul pacientului. 

Testele pot ieşi negative în perioada de incubaţie sau sunt teste care nu detectează mai multe gene din virus. Testele actuale detectează, în general, doar două gene din patru. Dacă virusul a suferit mutaţii, e posibil să nu le identifice deloc.

Adrian Gagheş, microbiolog: Cu cât testul poate identifica mai multe regiuni din genomul viral, cu atât şansele de a scăpa detecţiei sunt mai mici.

Specialiştii internaţionali recomandă o analiză mai complexă

Agenţia Medicamentului din Statele Unite ale Americii, dar şi Comisia Europeană au recomandat ţărilor europene să facă o analiză mai complexă: secvenţierea genomică a cel puţin 5% din testele pozitive. 

Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Testarea şi secvenţierea genomică sunt esenţiale pentru a identifica progresul noilor variante. Statele membre ar trebui să îşi înnoiască strategiile de testare pentru a răspunde noilor tulpini. Şi să crească urgent secvenţierea cel puţin până la 5%, preferabil până la 10% din rezultatele pozitive. În prezent, multe dintre statele membre nu testează nici 1% dintre probe.

Mihai Dimian, profesor universitar la Universitatea din Suceava: Noi avem 100.000 de teste pozitive pe lună. UE ne solicită să avem 5% dintre aceste teste pozitive secvenţiate. Deci ar trebui cam pe lună să avem aproximativ 5000 de probe secvenţiate. Capacitatea de secvențiere a României este limitată, cam 1000 de probe secvențiate pe lună, în momentul de față, însă și costurile sunt destul de mari. Cam 1000 de ron proba. Deci 1000 de probe ar însemna un milion de lei partea de consumabile.

Doar în trei laboratoare din România se poate face acum secvenţierea. 

Raed Arafat, şef DSU: Cu cât secvenţiem mai mult, cu cât ştim mai mult care este de fapt tipologia care există în România. Secvenţierea nu are impact asupra tratamentului.

Până acum, am reuşit să facem în jur de 80 de secvenţieri. Ministrului Sănătăţii admite că procedura costă mult şi vrea un program de finanțare dedicat. Nu a spus însă şi când se va întâmpla asta.