Pita din Ardeal ţine loc de strachină pentru ciorba de fasole

Cu răbdare şi o mână de făină, din mâinile ardelenilor iese cea mai bună pită. Aici, pâinea de casă se coace pe vatră să prindă o coajă crocantă, apoi se foloseşte în loc de strachină. În ea, chefii din restaurante servesc mâncarea tradiţională a ţăranului român: ciorbă sau iahnie de fasole.

• Formula 1, Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris va pleca din pole position în cursa de duminică, de la ora 14:45

Cu răbdare şi o mână de făină, din mâinile ardelenilor iese cea mai bună pită. Aici, pâinea de casă se coace pe vatră să prindă o coajă crocantă, apoi se foloseşte în loc de strachină. În ea, chefii din restaurante servesc mâncarea tradiţională a ţăranului român, ciorbă sau iahnie de fasole. Iar turiştii nu se mai satură de combinaţia de arome.

La foc iute, pitele cresc şi se rumenesc văzând cu ochii. Aşa cum le făceau pe vremuri ardelenii, aşa le fac şi astăzi. Aluatul trebuie frământat timp de două ceasuri, apoi lăsat să se odihnească. Dintr-o mână de făină, apă, sare şi o nucă de drojdie, iese cea mai bună pită. 

Interiorul este scobit şi poate ţine loc de strachină pentru ciorba de fasole fiartă cu morcovi, ţelină, ceapă, ardei şi la final, puţin tarhon.

Servirea mâncării în coajă de pită este un obicei care a apărut încă din perioada medievală şi se practică şi acum în restaurantele din Ardeal. Musai servită şi cu o ceapă proaspătă.

Călin Matieş, administrator restaurant: Este o pâine mai specială, făcută în tăvi. Putem s-o ţinem trei zile aşa, nu curge, nu se înmoaie pentru că e foarte bine coaptă.

Pe vremuri, pâinea se făcea din hrişcă, secară şi orz amestecat cu mălai, şi mai rar din grâu. Acum, denumirea de pită mai este folosită doar în zona Ardealului.