Semnalul de alarmă care îţi spune că ai nevoie de un control la ginecolog. Riscurile amânării primei vizite la medic

Ştim cu toţii că perioada adolescenţei este destul de dificilă pentru tineri, iar unele subiecte pot fi greu de abordat. De exemplu, primul control ginecologic al tinerelor.  La ce vârstă ar trebui să aibă loc.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Adolescența este o perioadă complicată din punct de vedere psihologic și fiziologic, însă oricât de stânjenitor ar părea la prima vederea, un control ginecologic este recomandat începând cu vârsta de 13-15 ani, şi absolut necesar tinerelor care au început viaţa sexuală. Un subiect delicat, pe alocuri tabu, el trebuie luat în serios și de părinți, cum spuneam, chiar și atunci când fetele nu și-au început viața sexuală. Și dacă tot am vorbit despre controale, ei bine, nici mamele adolescentelor sau chiar bunicile lor nu ar trebui să sară peste controlul anual pentru că acesta le poate salva viața. 

Când este recomandat să aibă loc primul control

Primul control ginecologic ar trebui să aibă loc la cel mult un an de la începerea vieții sexuale spun specialiștii. Sunt însă și situații în care acesta trebuie să aibă loc mai devreme. 

Silvi Istoc, medic ginecolog: Dacă există sângerări anormale, nu cele menstruale ci înafara menstruaţiei, sau dacă apar anumite dureri în legatura cu aparatul genital ar trebui să aibă loc un control chiar dacă nu au început viaţa sexuală.

Fetele și - cel mai adesea mamele lor - nu ar trebui să se sperie însă dacă menstruația vine la început cu o serie de simptome deloc plăcute. 

Silvi Istoc, medic ginecolog: Instalarea menarhei este haotică, neregulată, şi atunci când vine, vine foarte abundent este ceva trecător care se rezolvă de la sine. Mai sunt fetiţe care au anumite malformaţii care nu permit eliminarea sângelui şi acolo e nevoie de anumite intervenţii.

Pentru tinerele care și-au început deja viața sexuală, prima întâlnire cu ginecologul este una de evaluare. 

Silvi Istoc, medic ginecolog: În funcţie de particularităţile acelei pacinete ne dăm seama ce analize trebuie făcute. Dacă domnişoara respectivă are în familie cancer de sân pe linia maternă ar trebui inclus şi un examen al sânului. Dacă vorbim generic anual ar trebui să se facă un papanicolau. De asemenea dacă a avut contact sexual cu partener nou ar trebui să se faca un test pentru boli cu transmitere sexuală. Nu ar trebui să treacă un an fără să facă o ecografie mamară. La fel în cazul colului. Dupa menopauză riscul cancerului de col scade foarte foarte mult. Sânul trebuie ţinut sub control după menopauză, nu trebuie să treacă un an fără mamografia digitală.

Vizită la medic anuală

Astfel, frecvența normală cu care o femeie care nu este însărcinată trebuie să ajungă în cabinetul medicului este de un an, atunci când nu apar simptome îngrijorătoare cum ar fi durerile fără o cauză specifică, secreţiile sau formaţiunile anormale.  

Silvi Istoc, medic ginecolog: În ceea ce priveşte cancerul de col, ereditatea nu e importantă, în schimb la sân este foarte importantă.

Tocmai de aceea, o femeie care a intrat la menopauză nu trebuie să evite nici ea cabinetul ginecologului. Tot după intrarea la menopauză crește și incidența cancerurilor ovariene, așa că o ecografie transvaginală făcută anual vă poate salva viața. Multe doamne care au intrat la menopauză, mai ales dacă au fost ocolite de problemele de natură hormonală sau ginecologică, suspendă vizitele de rutină la medicul ginecolog. Cu toate acestea, o serie de afecţiuni grave sunt asociate cu această perioadă a vieţii. Iar unul dintre cele mai mari riscuri este cel de a dezvolta un cancer de sân.

Beneficiile mamografiei

Pentru a descoperi boala într-o fază incipientă, când şansele de recuperare sunt maxime, medicii recomandă în primul rând mamografia şi, uneori, ecografia mamară. În unele cazuri, specialistul cere un RMN sau analize de sânge suplimentare. Dintre acestea, mamografia rămâne investigaţia gold standard în depistarea cancerului, descoperind formaţiuni suspecte chiar şi cu câţiva ani înainte ca ele să fie palpabile. Statistic vorbind, asta face ca mamografia să reducă mortalitatea asociată cancerului de sân cu aproximativ 40% la femeile cu vârste cuprinse între 40 şi 70 de ani.

Chiar dacă există o mulţime de spaime privitoare la acest tip de investigaţie, aceasta este sigură şi ca raportul beneficiu/risc este net superior în privinţa beneficiilor. Mai mult, deşi folosesc raze x, mamografiile necesită doze extrem de mici de radiaţii, astfel că riscurile asociate devin neimportante. Cu toate acestea, trebuie să reţineţi că o mamografie poate da şi un rezultat fals-pozitiv, tocmai de aceea orice mamografie anormală trebuie urmată de teste suplimentare de diagnostic cum ar fi ecografia şi biopsia.