Mâncăm mai mult, facem mai puţin sport. Medicii trag un semnal de alarmă
Ei bine, specialistii spun ca nu este un comportament normal si ca defapt il adaptam pe termen lung riscand sa devenim avem probleme de greutate la maturitate. Mai ales acum este o problema cu alimentatia cand aproape tot contine zahar. Urmeaza rubrica Medicala.
De Mădălina Iacob la 02.10.2020, 10:53- De 21 de zile are nevoie corpul să transforme un comportament intr-o obisnuinţă.
- Şi apoi de 3 luni de zile pentru ca acel comportament sa devină stil de viaţă.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că obezitatea are deja o prevalență mai mare decât bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție, în 2025 peste jumătate din populația lumii va fi obeză.
Cristina Fedorovici, psihoterapeut: Sunt mai mulți factori care fac să se producă această obezitate. Medical, există diagnostic medical care predispune, sau tratamente medicamentoase, acel pacient tb să meargă la medicul specialist. Mai este componentă genetică, undeva la 70 la sută este influenţată greutatea noastră de factorii genetici. Factorii comportamentali pot fi învățați în familia de orgini, copilul învață în familia lui, pentru că așa e comportamentul din acea familie, masa principala era la 9,10 seara, când venea tata de pe șantier, se strângeau toți în jurul mesei, cartofi prăjiți șnițele, plăcintă și beau suc. Va duce, mai departe acest comportament învățat în viața lui de adult.
De 21 de zile are nevoie corpul să transforme un comportament intr-o obisnuinţă. Si apoi de 3 luni de zile pentru ca acel comportament sa devină stil de viaţă. Mult şi puţin in acelaşi timp. Mâncatul emoțional poate fi un pericol pentru oricare dintre noi.
Cristina Fedorovici, psihoterapeut: De fiecare dată când nu mâncăm de foame, mâncăm emoțional. Relația noastră cu mâncarea este o relație foarte veche și destul de strânsă. practic, de câte ori simțim o emoție destul de puternică, și nu neapărat negativă, ci o emoție suficient de puternică pe care nu știm să o gestionăm, ne calmăm mâncăm ceva. Mâncarea face asta, din păcate pe o perioada destul de scurtă.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează că obezitatea are deja o prevalență mai mare decât bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de prevenție, în 2025 peste jumătate din populația lumii va fi obeză.
George Şireţeanu, chirurg bariatrie: Ar trebui să mâncăm și doar atât, să nu să facem și alte lucruri în această perioadă ai creierul să conştientizeze că am mâncat și că suntem sătui. Majoritatea pacienților obezi afirmă că s-au îngrășat în timp, nu s-au îngrășat deodată, au acumulat de la un an la altul un kilogram, două, gândiți-vă ce înseamna în 5 sau 10 ani. Chiar dacă nu a dezvoltat boli, cel mai probabil le va dezvoltă. Printre acestea, enumerăm diabetul zaharat 2, hipeteensiune arterială, diverse cancere, boli hepatice ficat, apneea de somn.
Semnul că greutatea reprezintă deja o problemă este indicele de masa corporală. Îl putem calcula şi singuri ca să aflăm unde ne situăm.
Intervențiile chirugicale sunt de cele mai multe ori soluția obezității grave, atunci când medicii elimină peste jumătate din volumul stomacului, inclusiv partea care secreta hormonul foamei. Ca să nu ajungem însă acolo, mișcarea și atenția la alimentație rămân cele mai de preț pentru organismul nostru.