Accidentul tragic în care a murit Dănuţ, geniu al roboticii, ar putea schimba legislaţia. Motivul pentru care mulţi şoferi vitezomani scapă de amenzi

După tragedia petrecută zilele trecute la Timișoara în care au murit două persoane, printre care şi un campion la robotică de doar 19 ani, autorităţile locale cer schimbarea legislaţiei. Vor să permită folosirea datelor de pe camerele amplasate pe radarele fixe din oraş. Doar în pasajul unde a avut loc accidentul, dispozitivele au identificat în 10 zile, aproape 80.000 de şoferi care au depăşit viteza legală și nu sunt amendați. Legislația actuală împiedică sancționarea, dacă fapta a fost constatată altfel decât cu radarele Poliției.  

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Înainte de a intra în Pasajul Michelangelo din Timişoara, mii de şoferii apasă pedala de acceleraţie. În urmă cu câteva zile, aici teribilismul a fost plătit cu viaţa de doi tineri după ce maşina în care se aflau s-a izbit violent de un zid şi apoi a intrat sub un camion. Una din victime este Dănuţ, campion mondial la robotică. "În doar 10 zile, radarele instalate la Pasajul Michelangelo au identificat aproape 80.000 de şoferi care au depăşit viteza legală. În unele cazuri circulau chiar cu viteza maximă admisă pe autostradă. Într-o lună sunt 250.000 de conducători auto care calcă prea tare aici pedala de acceleraţie", spune Iulia Pop, reporter Observator.

Radare de formă: şoferi filmaţi, dar nepedepsiţi

Toate datele înregistrate ajung la Centrul de Managment şi Monitorizare a traficului, cel mai modern din România, de altfel. Dar şoferii scapă. "Din păcate, cu aceste date nu se întâmplă nimic pentru că Poliţia Rutieră ne spune că nu au baza legală să le folosească", a declarat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Datele stocate trebuie şterse după 30 de zile, pentru că Poliția Rutieră nu le poate folosi. Legea "E sigur" aprobată la finalul anului trecut se aplică doar pentru radarele fixe de pe autostrazi şi drumuri naţionale, nu şi pentru cele municipale. "Ohoho, câte unii trec şi cu 100 pe langă mine. La români, dacă nu pui biciul pe ei, nu ţine altfel. Când nu ai cadru legislativ, degeaba le ai", spune un şofer. 

Aproape 2.000 de şoferi trec în fiecare zi pe roşu în una din cele 10 intersecţii monitorizate de camerele municipalităţii. Patru poze, probe suficiente pentru ca șoferului care a trecut pe roșu să i se ia permisul. Nici acest lucru nu se întâmplă, pentră că legislația nu permite sancționarea conducatorilor auto decât dacă au fost văzuți de un polițist sau dacă au fost înregistraţi de o cameră omologată şi verificată metrologic. "Pe zi, în medie, cam 1.400 de autovehicule au trecut pe roşu", spune Vesna Struța, șef Birou Monitorizare și Control Trafic.

Sistem de monitorizare de 6 milioane de euro, degeaba

Sistemul de monitorizare a traficului din Timişoara a costat 6 milioane de euro. Este cel mai perfromat din România, dar deocamdată furnizează doar statistici. Zeci de camere de supraveghere cu recunoaştere facială au fost montate şi în Bucureşti. Nici ele nu au un rol preventiv, pot fi folosite doar după o infracţiune, ca probe în anchetă. Şi asta după ce şoferii au reclamat că li se încălcă viaţa privată. 

"Eu consider că nu e bine. De ce să stea să mă filmeze pe mine în intersecțiile astea la volan, să mă detecteze pe mine? Poate ești și tu cu o fată și nu trebuie să te vadă cu cealaltă", spunea un şofer filmat în decembrie, anul trecut.

"Scopul lor este acela de a recunoaşte strict numerele maşinilor. Aceste date vor fi folosite doar la solicitarea Poliţiei. Scopul este strict pentru creşterea siguranţei. Ele vor fi puse la intrările din Municipiul Bucureşti. Nu vor fi în interiorul oraşului", a declarat Marian Bârgău, director Administraţia Străzilor. Camerele sunt amplasate în 19 intersecţii din Bucureşti şi vor funcţiona de luna viitoare. 

În România, dar şi în alte state europene au fost cazuri cand şoferii au dat în judecată statul pentru că le-au ajuns acasă imagini suprinse de camere video sau de camere radar cu ei în ipostaze compromiţătoare. 

Art 109 din OUG 195/2002

• (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră.
• (2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.