Alternativă pentru românii care stau la coadă pentru ulei de floarea soarelui: uleiul de rapiţă, al cărui preţ porneşte de la 9 lei

Uleiul de rapiţă ar putea fi o alternativă la uleiul de floarea soarelui pe care se bat acum mii de oameni. Ba chiar e mult mai sănătos, spun nutriţioniştii, doar că românii nu prea sunt obişnuiţi să-l folosească.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

O cultură deloc pretenţioasă, rapiţa are nevoie doar de apă şi îngrăşăminte ca să prospere. În ultimii zece ani, culturile de rapiţă au câştigat tot mai mult teren la noi. Planta e folosită pentru ulei, dar mai ales pentru biodiesel, un combustibil din ce în ce mai căutat. România are acum aproape o jumătate de milion de hectare însămânţate cu rapiţă. "Cultura de rapiţă e una dintre cele mai bănoase culturi. E o cultură foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă. O cultură bună de rapiţă realizează peste 3 tone jum la hectare, iar preţurile la rapiţă au fost între 2,5 şi 2,8, deci este o cultură rentabilă", a declarat Ion Bulică, director stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă.

Rapiţa ne poate salva într-o eventuală criză a uleiului de floarea soarelui

"Chiar şi în anii secetoşi face producţie. Potenţialul de producţie e foarte mare mai mare decât al florii soarelui", a declarat Theodor Ichim, Asociaţia Producătorilor Agricoli din Dobrogea. Semănată la sfârşit de august, început de septembrie, rapiţa se culege  în aprilie. E prima cultură aşteptată de agricultori în fiecare an pentru că rapiţa le aduce primii bani. În Dobrogea, fermierii se aşteaptă la profit. Deşi nu a prea plouat în septembrie, pământul a fost udat din plin în octombrie şi noiembrie aşa că planta a trecut cu bine peste iarnă. "Cultura arată bine, este fertilizată", a declarat Ion Bulică, director stațiunea de cercetare și dezvoltare agricolă.

Mircea Chipăilă cultivă rapiţă mai mult pentru biodiesel. Şi asta pentru că exact ca în cazul uleiului de floarea soarelui nu avem fabrici care să proceseze cantităţile pe care le produc fermierii. "Dintr-un kilogram de floare faci 700 de grame de ulei brut. Cu 2 lei pleacă uleiul de la mine", a declarat Mircea Chipăilă, fermier. O soluţie ar fi ca fabricile care procesează floarea soarelui să deschidă şi linii pentru rapiţă.

Autorităţile ne dau asigurări că într o eventuală criză a uleiului de floarea soarelui, rapiţa ne poate salva. Nu doar pe noi, ci şi pe alţi europeni. "Fabricile de floarea soarelui din România pot procesa şi rapiţă. Dacă va exista necesar, cu cantitatea de rapiţă pe care o avem cu siguranţă vom putea suplini pentru alte state care ne cer acest produs", a declarat Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Uleiul de rapiţă e recomandat şi de nutriţionişti. Are efect antiinflamator şi conţine acizi graşi care asigură buna funcţionare a creierului. "Are aport mare de omega 3 şi omega 6 şi atunci când e consumat în cantităţi limitate poate uneori scădea colesterelor sau triglicderidele la pacienţii cu aceste probleme. Producătorii spun că ar fi uleiul de preferat pentru prăjit. Este un ulei bun", a declarat Mihaela Ifrene, nutriționistă. Românii încă nu prea i au prins gustul. O sticlă de ulei de rapiţă porneşte de la 9 lei.