Buletinul românesc, o afacere. Așa s-a ajuns ca ȘAPTE MII de români să locuiască la aceeași adresă

Sunt români care stau acasă şi fac bani doar cu actul de proprietate. Afacerile cu buletine merg, de la an la an, tot mai bine. Iar autorităţile nu au reuşit să pună frână unui fenomen.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Sunt români care stau acasă şi fac bani doar cu actul de proprietate. Afacerile cu buletine merg, de la an la an, tot mai bine. Iar autorităţile nu au reuşit să pună frână unui fenomen.

Pentru câteva sute de lei, oricine poate face rost de o adresă pentru cartea de identitate. Iată cum se poartă discuţiile, pentru a fi luat în spaţiu.

Nu contează că, într-o garsonieră, de pildă, locuiesc, conform actelor, şi alte câteva sute de persoane.

Vânzătorul de buletine vrea, mai întâi, să afle trecutul clientului. Să nu vină o zi, în cel care locuieşte, deocamdată doar în acte, în casa sa, să aibă pretenţii.

De la an la an, preţurile au crescut. E cerere mare, iar pe internet anunţurile sunt promovate.

Au fost cazuri, când, la aceeaşi adresă, locuiau şi 7.000 de oameni. Şi încă nu există nicio sancţiune pentru aceşti proprietari-bişniţari.

Cei mai mulţi sunt clienţi sunt din Republica Moldova, care au nevoie de o adresă stabilă pentru a obţine cartea de identitate.

Documentul e obligatoriu pentru a obţine cetăţenia română şi drepturi. Dar, în astfel de labirinturi, se pot ascunde şi indivizi periculoşi.

"Primirea în spaţii a unor indivizi care pot să îţi prezinte o legendă a vieţii lor, pot să aibă probleme de ordin etic, moral sau chiar judiciar pe care le escamotează, refugiindu-se în capitală unde există anonimat.", a spus psihologul criminalist, Tudorel Butoi.

Ministerul de Interne a venit cu un proiect de lege, pentru a-i pedepsi pe traficanţii de buletine. Cu pedepse de până la doi ani de închisoare. A rămas, însă, pe hârtie.

Iar poliţiştii nu pot da buzna în casa unui proprietar să verifice cine locuieşte acolo. Au fost însă cazuri când cei de la Evidenţa Populaţiei au devenit suspicioşi şi au cerut verificări.

Dar, la final, cel mult se aplică o amendă.