Cămine culturale reabilitate în localități care încă nu au apă și canalizare

Investiţiile în cultură sunt tichia de mărgăritar a comunităţilor rurale. În ţara în care mulți oameni de la sate încă au toaleta în curte, reabilitarea căminelor culturale a devenit prioritate zero. În ultimul deceniu, aproape 360 de astfel de clădiri au primit o nouă faţă. În aceeaşi perioadă, statul a platit doar 73 de lucrări la sisteme de apă şi canalizare.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

• Peste 360 de cămine culturale au fost reabilitate.
• Doar 35% dintre cei de la sate sunt racordați la rețeaua de apă.

Comuna Mogoşani, Dâmboviţa. 2020. Doar câteva clipe îţi trebuie ca să îţi dai seama că eşti într-un loc ancorat în trecut.

În satul Mogoşani trăiesc puţin peste 1.500 de locuitori. Tot aici se află şi unul dintre cele 94 de obiective care sunt acum în vizorul Ministerul Lucrărilor Publice. Este vorba mai exact despre căminul cultural pentru care s-au rezervat fonduri de 3 milioane de lei. În sat nu există canalizare şi nici reţea de apă potabilă.

(Reporter): Canalizare aveţi?

(Localnic): Nu.

(Reporter): Apă potabilă?

(Localnic): Nu.

(Reporter): Cămin cultural?

(Localnic): Ăsta e căminul.

(Reporter): Când aţi fost ultima oară la cămin dumneavoastră?

(Localnic): Acum 20 de ani.

Bani pentru reabilitarea căminelor culturale de la sate au început să vină în 2010 şi, de atunci, aproape 360 de clădiri au fost refăcute. În plan sunt peste 2.000. Mai puţin interes a fost pentru canalizare, apă potabilă sau staţii de epurare.

Şantiere nu sunt. Nici muncitori pe stradă care să trudească la construirea vreunui trotuar sau parc. Ne concentrăm pe cămine.

Zăvoiu, satul vecin, alt cămin. Acelaşi primar l-a reabilitat - din fonduri europene. 200 de mii de euro au fost investiţi aici. Dar mai trebuie. Trebuia terminat în 2018, dar, treabă românească până la capăt, autorităţile au modificat termenul.

Ceptura, Prahova. Căminul cultural a fost dărâmat de muncitori şi lăsat aşa. Din lipsă de bani, spune edilul. Aici, au fost investite deja două milioane de lei. Mai vin încă cinci de la minister.

Constantin Chioveanu, primar comuna Ceptuna: Dacă prin expertiză reieşea că trebuie dat tot jos şi refăcut din nou, era cred mult mai avansată treaba. Pe bună dreptate, constructorul zice că asta îmbracă mulţi bani.

De licitaţii, expertize şi lucrări se ocupă Compania Naţională de Investiţii. Cererea pentru investiţie o fac, însă, primarii. În funcţie de ... priorităţile comunei.

(Reporter): Dar aici în comună ce s-a mai făcut? Canalizare?

(Localnic): Da, e canalizare dar tot nu-i terminată. Costele, poate îl termină până mergem şi noi la discotecă.

Căminul e prioritar. Şi, pentru prima dată, primim şi o explicaţie...

Constantin Chioveanu, primar comuna Ceptuna: Sala fiind cu fotolii, poate o să mergem şi către proiecţii de film.

O altă explicaţie vine de la Compania Naţională de Investiţii. Priorităţile comunei sunt stabilite...de primari.  Ei cer şi li se dă, dacă specialiştii companiei consideră că necesitatea şi oportunitatea investiţiei declarate de primari se susţin.

Peste 550 milioane de lei vor fi cheltuiţi pentru aşezămintele culturale din 47 de localităţi din România. În condiţiile în care, peste jumătate dintre gospodăriile de la ţară încă au toaleta în curte. Şi doar 35% dintre oamenii care locuiesc la sat sunt racordaţi la o reţea de apă.