Căpușele, inamicul de la iarba verde. Recomandările medicilor

Căpuşele, eterna problemă, când ne gândim la iarbă verde şi parcuri, adică locurile în care suntem cel mai tentaţi să ajungem în această perioadă. Se fac ştiri şi studii an de an pe această temă şi totuşi medicii se plâng că românii fac aceleaşi greşeli.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

• Cele mai mici căpuşe sunt de culoare maronie.
• Cei mai vulnerabili sunt copiii.

Între ele şi faptul că încearcă să scoată singuri căpuşele de pe piele, ceea ce poate face mai mult rău decât bine. Mai periculoasă decât pericolul în sine este răspândirea virală a "trucurilor" de extragere a unei căpuşe.

Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase: Muşcătura de căpuşă este nedureroasă, din acest motiv avem nevoie cumva să facem această inspecţie a pielii, după ce ne întoarcem dintr-o zonă cu vegetaţie abundentă, unde a fost cumva un risc mai mare să fim expusi la muşcătura de căpuşă.

Cele mai mici căpuşe sunt de culoare maronie şi de mărimea a două bolduri. Prin urmare, controlul pe care ni-l facem trebuie să fie amănunţit. Dar în special.

Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase: Zona de inserţie a scalpului, undeva în zona cefei, în spatele urechilor, în zona axilară, în spatele genunchilor, zona inghinală. Sunt zonele cele mai expuse la muşcătura de căpuşă

Să presupunem că în urma inspecţiei descoperim prezenţa unei căpuşe pe piele. Ce facem?

Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase: Apelăm la medic, pentru a putea fi extrase corect, este un lucru esenţial. Nu trebuie să întârziem extragerea lor, pentru că timpul cât stau ataşate de piele este direct proporţional cu riscul de transmitere a bolii Lyme. În general, dacă căpuşă stă sub 20 de ore, până la 36 de ore, riscul este foarte mic de a transmite această infecţie.

Cei mai vulnerabili sunt copiii. Ce este mai grav este faptul că părinţii încearcă să scoată singuri aceste insecte de sub pielea copiilor. Uneii pun ulei pe căpuşă, ca să o scoată mai uşor. Greşit.

Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase: Nu trebuie să irităm aceste căpuşe prin aplicarea locală de diverse soluţii, să încercăm să le traumatizăm, pentru că atunci creăm un efect paradoxal, de regurgitare a conţinutului gastric şi cumva favorizăm infecţia. Nu trebuie să încercăm diverse experienţe pe pielea noastră, nu sunt recomandate, nu s-au dovedit eficiente. Niciun ghid de prevenţie nu recomandă astfel de măsuri, ele trebuie extrase mecanic şi cam atât.

La o simplă plimbare în parc, nu doar oamenii pot fi expuşi riscului, dar şi animalele de companie, cum ar fi câinii.

Veterinarii ne recomandă să evităm să îi plimbăm în zone cu iarba înaltă şi să le verificăm cu atenţie blana, de fiecare dată când ne întoarcem în casă.

Gabriel Sandu, medic veterinar: De obicei se simt ca o aluniţă care nu exista acolo.

Căpuşele sunt mai agresive primăvara, atunci când ies din hibernare sau toamna, atunci când se pregătesc pentru iernat. Medicii veterinari vin şi cu o soluţie de prevenţie cu eficacitate de 95%

Gabriel Sandu, medic veterinar: Ăsta este lucrul cel mai important, să zic aşa, până la utilizarea tuturor dispozitivelor şi aşa mai departe. Vorbim despre planurile de deparazitare care se fac corespunzător pentru tipul de căţel, ce faci tu cu câinele tău, stă pe canapea, mergi în pădure, mergi la munte şi atunci. Medicul veterinar trebuie să iţi creeze o schemă de deparazitare.

În ceea ce ne priveşte pe noi, experţii ne sfătuiesc să folosim des spray-uri repelente, hainele să fie deschise la culoare şi să acopere, pe cât posibil, porţiuni mari din piele.