Cea mai mare bazilică romanică din vestul României va fi restaurată

În lume, sunt ţări care nu au nici mare, nici munte, şi cu atât mai puţin o deltă. Cu toate acestea, nu se pot plânge de lipsa turiştilor. Şi asta pentru că au ştiut să-şi respecte istoria şi să-şi conserve monumentele.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

• Monumentul vechi de opt secole ajunsese în stadiul de depozit de gunoaie
• Restaurarea va fi făcută datorită unei asociaţii

În lume, sunt ţări care nu au nici mare, nici munte, şi cu atât mai puţin o deltă. Cu toate acestea, nu se pot plânge de lipsa turiştilor. Şi asta pentru că au ştiut să-şi respecte istoria şi să-şi conserve monumentele. Nu este cazul nostru, precum bine ştiţi, iar cea mai recentă dovadă vine din vestul ţării.

Cea mai mare biserică romanică din zonă, veche de 8 secole, a fost adusă în stadiul de depozit de gunoaie şi coteţ pentru păsări. Însă monumentul va fi salvat. Se va întâmpla datorită unei asociaţii care îl va restaura cu bani de la Guvern. De la Guvernul Ungariei.

Într-o mică aşezare din Transilvania se află cea mai mare bazilică romanică din vestul ţării. Doar o umbră a mai rămas, acum, din impunătoarea construcţie romanică din Tămaşda. Cele câteva ziduri rămase în picioare au devenit casă pentru păsări, iar între ele zac mormane de gunoaie.

Din bazilica romanică au mai rămas în picioare doar turnul şi alatrul, restul bisericii a fost distru în cel De-al Doilea Război Mondila de Bombardamente. În prezent totul este o riună. În vechiul altar e plin d egunoiae, de la sticle până al fel de fel d evase aruncate d elocalnici.

După reforma agrară din 1921, bazilica romano-catolică a ajuns la dispoziţia sătenilor. Care au transformat-o, pe rând, în coteţ pentru găini şi depozit pentru lucrurile pe care nu le mai foloseau.

Localnic: Oamenii îşi puneau ce nu aveau nevoie pe lângă casă, puneau aici. Păi, oamenii s-au folosit de toate posibilităţile şi au făcut ca şi un gospodar la casă.

Astfel construcţia în care s-a scris istorie s-a degradat în lungii ani în care a fost ignorată. Abia în 2013 lăcaşul de cult a trecut în responsabilitatea autorităților locale. Însă nici atunci nu s-a făcut nimic.

Gheorghe Morar, viceprimar Avram Iancu: Fiind bani puţini, lipsă de fonduri nu s-a putut face nimic în privinţa ei. Îi păcat că s-a ajuns în stadiul ăsta şi nu s-a făcut niic pentru acesată clădire.

Salvarea a venit însă de la o organizaţie nonguvernamentală care a concesionat pentru 49 de ani terenul pe care se află bazilca ca să o poată restaura.

De aceasta dată, reabilitarea se va face cu bani de la guvernul maghiar, pentru că - în trecut - deservea populației catolice din zona.

Istvan Csomortanyi, reprezentant asociația Pro Partium: Este de fapt o moştenire comună, este o biserică romano-catolica, suntem lângă graniţă, merita să fie tratată ca o valoare comuna. Acolo se dau fondurile şi noi suntem responsabili cu ce executant şi ce proiectant lucrăm. Deci suntem în stadiul de proiectare, deci asta înseamnă că am dori să avem o autorizatie pentru primele interventii chiar în primăvară.

Specialiştii vor face mai întâi săpături în zonă, pentru că au indicii că lângă biserică sunt îngropate vestigii importante. După reabilitare, monumentul va fi parte a unui circuit turistic.