Ignatul, tradiţia care anunţă bucate cu gusturi unice pe mesele de Crăciun

Ceaunele cu pomana porcului şi jumări au sfârâit toată ziua în gospodării, semn că Ghiţă n-a găsit nici anul acesta o portiţă de scăpare.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Ceaunele cu pomana porcului şi jumări au sfârâit toată ziua în gospodării, semn că Ghiţă n-a găsit nici anul acesta o portiţă de scăpare. Tradiţia spune că de Ignat, gospodarii taie animalele după ce le-au îngrăşat tot anul. În Timiş, cei mai iscusiţi măcelari român le-au dat clasă sârbilor veniţi să se laude cu reţetele lor.

A fost ziua mult temută a Ignatului, dar cineva trebuia să se sacrifice pentru aceste bucate fără de care Crăciunul n-ar avea acelaşi gust. Gospodarii s-au întrecut în prepararea cârnaţilor, jumărilor, caltaboşului şi tobei.

Cele mai gustoase preparate sunt cele făcute după reţeta tradiţională, condimentate doar cu sare, piper, usturoi şi boia. Sârbii şi ungurii au venit şi ei să se laude cu reţetele lor.

Tăierea porcului este un obicei cu origini păgâne. Se spune că, în trecut, animalul era oferit jertfă pentru Zeul Soarelui. Oamenii au păstrat ritualul de-a lungul secolelor, dar l-au adaptat vremurilor. Pomana porcului ar trebui oferită celor sărmani, însă tradiţia s-a transformat astăzi într-o masă festivă înainte de Crăciun.