Specialiştii avertizează: condiţiile climatice au schimbat comportamentul urşilor

În lipsa zăpezii, animalele nu mai hibernează. Dacă nu dorm, atunci trebuie să se hrănească. Şi îşi caută mâncarea acolo unde mai sunt şanse s-o găsească- în preajma oamenilor.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

În lipsa zăpezii, animalele nu mai hibernează. Dacă nu dorm, atunci trebuie să se hrănească. Şi îşi caută mâncarea acolo unde mai sunt şanse s-o găsească- în preajma oamenilor.

Costel Lăzăroiu, preşedintele unui fond de vânătoare Braşov: Cândva, cu ani în urmă, ursoaica făcea un pui la câţiva ani, după aia doi, ori acum se ştie, în ţară, sunt monitorizaţi, cinci urşi au câte 5 pui.

Spre exemplu, pe fondul de vânătoare de care răspunde, întins pe 8000 de hectare, ar trebui, în mod normal, să fie 10-15 urşi. La ora actuală sunt 40.

Costel Lăzăroiu, preşedintele unui fond de vânătoare Braşov: Când aveam o cotă de recoltă cât de cât, efectivele erau mult mai mici. În ăştia 3 ani în care n-am mai avut o cotă recoltă, ele s-au triplat. Deci, va fi scăpat de sub control.

Mai ales că hrănirea ursului de către om în adăposturile pentru animalele sălbatice a fost interzisă. În urmă cu patru ani, animalele găseau chiar şi carne aici, dar s-a dovedit că nu este o soluţie. Urşii s-au lenevit şi au renunţat să-şi mai caute singuri hrană în munţi.

Costel Lăzăroiu, preşedintele unui fond de vânătoare Braşov: Hrănirea lor este o mare problemă fiincă celălat vânat pe care noi îl hrănim, mistreţ, cerbide, din astea, cărora le mai punem porumb, grâu, orz sau concentrate, ei profită că sunt mai dominanţi şi mai masivi, fugăreşte totul şi mănâncă hrana la ceilalţi.

În aceste condiţii, autorităţile ar trebui să găsescă urgent soluţii. Altfel, urşii vor deveni din ce în ce mai agresivi şi vor ataca şi mai des, inclusiv oamenii