Creșterea alocațiilor pentru copii, așteptată cu mult interes de familiile defavorizate (Video)
Pentru unii sunt doar subiect de campanie sau scandal politic. Pentru alţii sunt singura sursă de venit. Vorbim de alocaţiile copiilor, pe care guvernanţii au promis că le vor dubla încă din luna martie. Nici până acum nu s-a întâmplat minunea. Între timp, în cele două Românii despărţite de prăpastia condiţiei sociale, unii părinţi se luptă să asigure o pâine pentru copiii lor. Iar alţii investesc sume importante în viitorul copiilor, fără să mai spere sau să aştepte vreun ajutor din partea statului.
De Cristina Oprea la 25.09.2020, 21:58- Alocațiile s-ar putea dubla, față de anul trecut.
- Proiectul de lege se află pe masa președintelui Klaus Iohannis.
În România Secolului 21, în satele şi cătunele în care politicienii ajung o dată la patru ani, o zi înseamnă încă o bătălie pentru supravieţuire. Fiecare leu contează.
Ionela Tuiu, mamă: Cei mai mulți bani se duc pe mâncare, pe curent, pe… mai faci datorie pe la magazin, mai trebuie să mai dai datoriile, pe lemne, că trebuie cumpărate lemne acuma şi nu ne-au ajuns banii luna asta.
Ionela Tuiu are doi copii şi îl aşteaptă pe al treilea. Familia se descurcă doar din alocaţii şi din banii câştigaţi de soţ, cu ziua. Dublarea sumei pe care o primesc copiii ar fi ca o gură de oxigen.
Ionela Tuiu, mamă: Mai mari, aşa cum au zis ei că se măresc, să se facă trei milioane la copil, ar fi mai bine.
Reporter Observator: Acum cum vă descurcaţi? Vă ajung bănuţii sau trebuie să vă drămuiţi de la o lună la alta?
Ionela Tuiu, mamă: Eh, mai ne ajung, mai nu ne ajung câteodată.
Alt sat, aceleaşi probleme.
Lucia Matei, bunică: Ia uitaţi, muncim la coroane. Facem cofraje de coroane. Coroane pentru înmormântări, pentru morţi, da.
Pe Lucia Matei am găsit-o trebăluind prin gospodărie. Are opt nepoţi în grijă, iar traiul îl câştigă din vânzarea coroanelor mortuare. Alocaţiile abia întregesc veniturile mult prea mici.
Lucia Matei, bunică: Pe ce se duce alocaţia copiilor? Pe mâncare, pe ce? Altceva, pe ce? Ce să facem? Pentru dulciuri, nu. O dată pe lună cred că mănâncă. E un milion jumate, domnişoară. Ce e un milion jumate? E o duzină de chibrite. Te duci cu o pungă din aia de biscuiţi, nici pe aia nu o umple. Sunt scumpe toate, asta e viaţa în România, n-avem ce face.
Între timp, la oraş, părinţii cu posibilităţi investesc sume importante în viitorul celor mici. Iar alocaţiile rămân ale copiilor. Fără meditaţii, cursuri şi programe educaţionale plătite, şcoala ar eşua, spun ei.
Tată: Trebuie să investim în copii, dacă vrem să avem o societate cât mai ...
Reporter Observator: Ce înseamnă costurile cu meditaţiile, cât vă costă?
Tată: Undeva la o mie de lei, cam aşa.
Reporter Observator: Dacă ar fi să mergi doar la şcoală, crezi că ai ştii la fel de bine engleza sau te ajută mai mult ce înveţi la meditaţie?
Copil: Aş învăţa mai mult la engleză.
Reporter Observator: La meditaţie?
Copil: Da.
Reporter Observator: Decât la şcoală?
Copil: Da.
Aşa arată România constrastelor. Iar prăpastia dintre cele două lumi se adânceşte, spun specialiştii.
Constantin Crăiţoiu, sociolog: Există foarte multe localităţi, un procent destul de însemnat din populaţia din mediul rural care este afectată de sărăcie. Şi atunci, alocaţia aceasta cu siguranţă ar putea deveni unul dintre principalele venituri, dacă nu chiar singurul venit al familiei.
Încă de la începutul anului, legea prinvind alocaţiile copiilor a fost ca un joc de ping-pong. Ieri, Curtea Constituţională a decis că acestea trebuie să fie dublate. Aşa că legea se întoarce la Klaus Iohannis.
Astfel, pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani, alocaţia ar creşte de la 150 de lei, cât este în prezent, la 300 de lei, iar pentru copiii cu dizabilităţi ar ajunge la 600 de lei pe lună.
Prin comparaţie cu alte state europene, România e tot codaşă. Spre exemplu, în Olanda, alocaţia ajunge la 270 de euro, iar în Italia la 250 de euro. Suedia oferă până la 218 euro, iar Germania 165 de euro.