Cutremure în lanț în România. Sirenele care trebuie să alarmeze populația nu funcționează

După două cutremure în câteva ore, autorităţile şi-au dat din nou cu stângul în dreptul în încercarea de a alarma populaţia. În caz de dezastru, cel puţin în Bucureşti, puţini ar fi fost cei care ar fi auzit sirenele.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

După două cutremure în câteva ore, autorităţile şi-au dat din nou cu stângul în dreptul în încercarea de a alarma populaţia. În caz de dezastru, cel puţin în Bucureşti, puţini ar fi fost cei care ar fi auzit sirenele.

Sirena a funcţionat cateva secunde si s-a oprit. Nici vorbă de alertarea cetăţenilor capitalei. Conform planului, ea ar fi trebuit să sune de cinci ori câte 16 secunde.

Poliţistul local care efectuează exerciţiul nu renunţă. Urmează a doua încercare, după ce mai primeşte câteva indicaţii.

Sirena buclucaşă sună câteva secunde, dar alarma nu seamănă deloc cu semnalul pentru dezastre. Tocmai pentru ca astfel de situaţii să nu mai aibă loc, exerciţii vor fi organizate în fiecare zi de miercuri a lunii, până când sistemul va fi pus la punct.

Coincidenţa face ca exerciţul să vină după două cutremure de peste patru grade pe scara Richter, produse în zona Vrancea. Până la sirene, oamenii află mai repede despre un cutremur de mare amploare din aplicaţiile dezvoltate de specialiştii seismologi. După un cutremur produs în Vrancea, semnalul pleacă spre Măgurele, la centrul INFP, iar de acolo este răspândit în toată ţara, prin mesaje pe telefonul mobil, către toţi utilizatorii care s-au abonat.

În Bucureşti, doar 77 de sirene pot fi acţionate de la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Dintre acestea, 26 nu au funcţionat astăzi.