Dana Iancu, medicul care a sfidat sistemul din România

În sala de operaţii face minuni. Tineri cărora nimeni nu le dădea nicio şansă şi erau la un pas de a rămâne imobilizaţi la pat, duc acum o viaţă normală. E medic, dar atunci când o vezi prima dată ai pune pariu că e membru într-o trupă rock

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

În sala de operaţii face minuni. Tineri cărora nimeni nu le dădea nicio şansă şi erau la un pas de a rămâne imobilizaţi la pat, duc acum o viaţă normală. E medic, dar atunci când o vezi prima dată ai pune pariu că e membru într-o trupă rock

Diana Iancu operează pe creier de ani de zile. După ce a făcut performanţă în Canada, vrea să salveze în România. Într-un spital privat pentru că statul român nu găseşte soluţia să investească în oameni şi echipamente.

Dana Iancu nu-şi permite luxul să simtă gustul fricii sau al îndoielii. Intervenţiile pe care le face au învăţat-o că deciziile se iau o dată şi bine.

Se numeşte neuroradiologie intervenţională. O tehnică dezvoltată la începutul anilor '90 ca alternativă a neurochirurgiei. Medicii folosesc raze X să depisteze problemele vasculare, pe care le rezolvă prin intervenţii minim invazive. Prin artera femurală, din zona inghinală, ajung la vase rupte, înfundate sau malformaţii depistate la nivelul creierului şi al măduvei spinării.

E o tehnică ce se îmbunătăţeşte continuu, în care Dana Iancu s-a specializat în câteva dintre cele mai prestigioase centre universitare din lume.

Peste tot a lucrat în sisteme de stat, în ţări care au investit în programele endovasculare. Din 2004 până acum, a făcut în jur de 2.000 de intervenţii. Şi a ajuns să conducă programul de burse de cercetare al Universităţii din Ottawa.

Un vis care nu i s-a îndeplinit în 2006, când a făcut prima încercare. Cei de la Municipal, unde voia să profeseze, i-au spus că mai bine face cale-ntoarsă. România nu era locul în care putea să se dezvolte profesional. Acum revine din nou acasă. De data aceasta, în mediul privat.

Fondurile aproape inexistente înseamnă intervenţii puţine. Şi, automat, lipsă de experienţă pentru specialiştii din România.

Frustrarea nu se opreşte aici. Angiograful biplan, aparatul scump care oferă imagini 3d ale vaselor, este, de multe ori, folosit pe post de mobilier, în puţinele spitale în care a fost achiziţionat. La fel de puţini sunt şi cei care ştiu să-l folosească.

Dana Iancu vrea să aplice în România modelul de afară - o echipa multidisciplinară care să asigure serviciile complete pentru pacienţii cu boli cerebrovasculare.

Recunoaşte că în meseria ei nu e loc de eroare. Şi că, într-un domeniu care se schimbă în permanenţă, ai nevoie de mult curaj.